Sinod 2015: Un amestec de emoții în ultima zi de lucru a Sinodului
24.10.2015, Vatican (Catholica) - Sinodul Episcopilor dedicat familiei și-a încheiat ultima zi de lucru sâmbătă, Episcopii votând documentul final și aprobând o declarație privind familiile afectate de conflictele din Orientul Mijlociu, Africa și Ucraina. Philippa Hitchen, de la Radio Vatican, a urmărit diferitele momente ale Sinodului, a vorbit cu mulți Episcopi, persoane consacrate și laici care au luat parte la discuții. Ea a descris după cum urmează atmosfera din aulă în timpul prezentării documentului final al Sinodului:
Este greu de descris amestecul de emoții care a inundat Aula sinodală sâmbătă, la încheierea întâlnirii de trei săptămâni. Exaltare, oboseală, îndoială și destindere au fost cu siguranță între reacțiile pe care le-am auzit de la Părinții sinodali în timp ce lucrau cu atenție la cele 94 de puncte ale lungului text final. Surprinzător de similar, mi-am spus eu, cu acel amestec indescriptibil de emoții pe care le experimentează majoritatea mamelor când urmează să dea naștere unei noi vieți.
Nu poate nimeni nega că au fost dureri ale nașterii aici în ultimele săptămâni, ieșind la suprafață tensiuni și exprimându-se temeri, atât în public cât și în paginile scrisorilor trimise Papei și membrilor comitetului de organizare. În grupurile mici și în dezbaterile publice s-au folosit cuvinte dure și un limbaj provocator, atât de către cei care doresc noi evoluții în învățătura Bisericii cât și a celor care se opun oricărei deschideri spre cei aflați în situații iregulare, precum concubinaj, recăsătorie sau relații homosexuale.
Și totuși, documentul final a fost recunoscut de cei mai mulți ca o operă de artă bine realizată, care caută echilibrul între diferitele viziuni și perspective culturale ale participanților la Sinod. În loc să ducă la dezvoltări teologice inovatoare, arată un mod nou și incluziv de a lucra, care a început cu chestionarele trimise familiilor din toată lumea și s-a încheiat cu discuțiile intense din grupurile mici.
Inevitabil, discuții mai deschise și mai libere pe teme dificile, încurajate de Papa Francisc la începutul Sinodului în 2014, au cerut o nouă metodologie pentru a găsi înțelegeri acceptabile tuturor părților, fără a se baza pe un numitor comun. Cuvântul cheie în acest proces – nesurprinzător pentru un Papă iezuit – este discernământul, sau abilitatea de a asculta, învăța și răspunde la istorii personale. Pornind de la Biblie, catehism și învățătura Papilor din trecut și prezent, păstorii sunt încurajați să își deschidă porțile și să relaționeze cu fiecare persoană și cu fiecare familie, fără a judeca sau condamna, ci primind și îngrijind fiecare nevoie individuală.
În timp ce bucuriile și durerile vieții de familie au fost principalul centru de atenție al discuțiilor, Episcopii au învățat cu adevărat un nou mod de a relaționa unul cu altul în familia Bisericii. La o jumătate de secol de la înființarea Sinodului Episcopilor, liderii Bisericii se îndreaptă spre un nou mod de a colabora mai strâns unii cu alții și cu Papa, respectând diferențele și în același timp înțelegând valoarea diversității. Am putea numi vârsta majoratului pentru acea sinodalitate care s-a născut în timpul Conciliului Vatican II. Câțiva dintre acei Părinții sinodali mai sunt în zonă astăzi să aibă acea bucurie pe care toți părinții o simt când copilul se maturizează și își face un drum în viață. Dar așa după cum documentul născut în acest Sinod subliniază rolul fiecărei generații în a hrăni și transmite credința, la fel și Părinții sinodali de astăzi vor privi înapoi cu recunoștință în timp ce încearcă să răspundă mai eficient provocărilor Bisericii în lumea contemporană.
