Primarul de Betleem: Orașul principelui păcii tânjește astăzi după pace (I)
23.12.2015, Betleem (Catholica) - Cu câteva zile înainte de sărbătoarea Crăciunului, primarul de Betleem, pentru prima dată o femeie creștină catolică, a fost intervievat de Vatican Insider, materialul fiind tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro. Vera Baboun povestește cum trăiește acest moment al anului orașul în care s-a născut Isus. Astăzi prima parte.
– Doamnă primar Baboun, care este situația astăzi la Betleem cât privește viața zilnică a cetățenilor săi și, îndeosebi, a comunităților catolice?
– Comunitatea catolică este parte din întreaga comunitate. Ceea ce se întâmplă la Betleem atinge populația catolică așa ca și pe tot restul populației. Deocamdată acest oraș este segregat de Ierusalim și credincioșii din Betleem cu greu reușesc să se roage la Sfântul Mormânt. Este mai ușor a merge la Sfântul Mormânt celui care vine din Europa sau din America decât pentru un tânăr de 21 de ani din Betleem. Nu este o situație normală și noi combatem anormalitatea; trăim această anormalitate și încercăm să ne adaptăm. Tinerii noștri își pierd viața și încă nu există soluție la orizont.
Dată fiind lipsa păcii, ca primar trebuie să înfrunt multe situații complicate. Din moment ce 82% din guvernatoratul din Betleem este în zona C, aceea controlată de administrația și de sistemul de securitate israeliene, a exercita autoritatea mea este o provocare incredibilă. Pe moment, numai 48 de mii din cei 200 de mii de locuitori ai guvernatoratului sunt creștini. Există și un nou zid la Cremisan, care duce la confiscarea terenurilor a 58 de familii creștine. Livezile de măslin și viile, pentru care Betleemul este vestit, vor fi confiscate. Toate acestea – zidul, problemele economice și lipsa de oportunități – au desigur repercusiuni asupra calității vieții. Când vorbesc despre Betleem, prezența creștinilor este într-adevăr crucială, nu numai pentru noi ci pentru toată comunitatea creștină din lume. Noi suntem aici pentru voi toți.
– Dvs sunteți primul primar femeie din Betleem: ce ne puteți spune despre rolul pe care îl desfășoară femeile în societatea palestiniană și despre relația dintre femeile musulmane și creștine în slujba păcii în ținutul dumneavoastră?
– Femeile sunt parte a comunității palestiniene și noi înfruntăm toate dificultățile împreună cu bărbații. A fi prima femeie primar în istoria Betleemului este o cucerire dar și o provocare. Încerc să conduc orașul din punctul de vedere al unei femei. Noi suntem biologic programate pentru a da viața și pentru a ne pune în slujire. Ne interesăm imediat de alții și vrem să vedem viața înflorind în jurul nostru. În cazul meu, am ocupat funcția de primar în ultimii trei ani și niciodată nu mi-am luat o zi de concediu. Aceasta pentru că ascult toate provocările pe care persoanele le înfruntă și mă dăruiesc complet. Femeile din Palestina, fie că sunt creștine sau musulmane, înfruntă aceleași provocări, aceleași restricții și același nivel de șomaj. Fie că sunt creștine sau musulmane, sunt mamele victimelor, mamele tinerilor șomeri, soțiile bărbaților șomeri și ale victimelor. Ele însele sunt șomere, și victime. De aceea suferă dublu.
– Educația este în centrul carierei Dvs profesionale, dat fiind că sunteți o profesoară. Ce rol joacă instruirea în susținerea tinerilor din Betleem? Ce provocări înfruntă tinerii?
– Tinerii – și la Betleem 50% din populație are mai puțin de 29 de ani – sunt foarte instruiți. Educația pentru noi nu este numai un drept ci o obligație națională. Totuși la Betleem avem cel mai ridicat nivel de șomaj din Cisiordania (27%) și cel mai ridicat nivel de sărăcie (22%). Persoanele care rămân la Betleem au studiat, dar se adaptează să lucreze în domenii diferite de cele pentru care au fost formați. Nivelul de șomaj este ridicat cu toate că Betleemul este un oraș turistic. De fiecare dată când sunt conflicte, turismul este dăunat în mod serios. Aici avem 33 de hoteluri și multe restaurante de calitate dar, fără o soluție și fără independență, atât timp cât va continua conflictul viețile și activitățile noastre vor fi compromise. Prin urmare, persoanele tind să încerce să-și facă o viață în afara Betleemului.
– Ce mesaj universal ați văzut în spatele recentei canonizări din partea Papei Francisc a două femei palestiniene, dintre care una a marcat istoria Betleemului?
– Dacă există sfinții vii pe pământ, Papa Francisc este unul dintre ei. Când a venit la Betleem, când ne-a ascultat, când am mers la el, când ne-am rugat împreună creștini, evrei și musulmani, el a recunoscut drepturile noastre ca ființe umane, ca palestinieni și creștini. Canonizarea a două sfinte arabe a făcut cunoscută sfințenia unui ținut care nu trăiește în pace. Afirmându-le sfințenia, Papa Francisc a recunoscut drepturile persoanelor care trăiesc în această țară. În afară de canonizare, el a recunoscut statul Palestina. A ridicat drapelul palestinian în Vatican și a amintit lumii, inclusiv nouă, că pământul nostru este Pământ Sfânt și izvorul sfințeniei.
– După ratificarea formală a acordului global între statul Palestina și Sfântul Scaun pe care l-ați menționat, care sunt următorii pași care trebuie să fie întreprinși?
– Această decizie a Sanctității Sale trebuie să fie luată în considerare de Națiunile Unite. Israelul a fost recunoscut ca stat de Națiunile Unite și de comunitatea internațională și noi, ca palestinieni, l-am recunoscut. Este incredibil și absolut de nedrept că, până astăzi, statul Palestina nu este pe deplin recunoscut de Națiunile Unite și de comunitatea internațională, aceleași care au recunoscut Israelul. Acesta este un punct crucial și lucrul cel mai important. Facem totul pentru a trăi în pace, dar cred că este momentul ca lumea să își ia propriile responsabilități. Acesta este motivul pentru care cerem o intervenție internațională în Palestina pentru a opri ceea ce se întâmplă. Ceea ce va aduce pacea este recunoașterea și, prin urmare, pacea va aduce siguranța, nu contrariul.
