Despre Jubileu și despre apropiata vizită a Papei Francisc la sinagoga din Roma
13.01.2016, Vatican (Catholica) - Vizita papală la sinagoga din Roma, programată pentru duminică, 17 ianuarie 2016, va fi un moment forte pentru a reafirma un mesaj care stă la inima Papei Francisc în mod deosebit: „Este absolut imposibil a fi creștini și, în același timp, a fi antisemiți”. A afirmat aceasta Cardinalul Kurt Koch, președinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor, care într-un interviu acordat ziarului L’Osservatore Romano, apărut pe Ercis.ro în traducerea pr. Mihai Pătrașcu, trasează un bilanț al activității dicasterului în anul abia trecut și indică activitățile viitoare.
– Chiar la începutul Jubileului Milostivirii, Papa Francisc întâlnește cea mai veche comunitate evreiască din diaspora occidentală. Ce semnificație are acest gest?
– Mi se pare o continuitate foarte frumoasă în tradiție. Papa Ioan Paul al II-lea a fost primul Papă din istorie care a vizitat sinagoga din Roma la 13 aprilie 1986. După el a făcut aceasta Papa Benedict al XVI-lea la 17 ianuarie 2010, în ziua care precedă începutul Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor. La acea dată în Italia, Conferința Episcopală a convocat celebrarea Zilei ebraismului. Sunt foarte bucuros că diferite Conferințe Episcopale au ales să instituie această zi. Ziua nu este întâmplătoare, pentru că situarea sa în ajunul începutului Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor dorește să semnifice faptul că ebraismul este foarte aproape de creștinism.
Aș dori să amintesc și raporturile bune ale Papei Francisc cu lumea ebraică, ce dăinuie din anii săi de episcopat în Argentina. Amintesc îndeosebi că Papa are o mare prietenie cu Rabinul Abraham Skorka, ce l-a însoțit în călătoria sa în Țara Sfântă. Vizita Papei Francisc la sinagoga din Roma are în sine un mesaj pe care Pontiful îl consideră foarte important și pe care nu încetează niciodată să îl spună clar: este absolut imposibil a fi creștini și, în același timp, a fi antisemiți. În acest timp, în care asistăm la noi valuri de antisemitism în Europa, mi se pare un mesaj și mai important. Este desigur un semn foarte frumos că Pontiful dorește să profite de relația cu comunitatea ebraică din Roma, care a trăit credința sa cu mult timp înainte de venirea creștinismului.
– În urmă cu o lună a fost publicat documentul Comisiei pentru raporturile religioase cu ebraismul: „Pentru că darurile și chemarea lui Dumnezeu sunt irevocabile”. Din ce anume s-a născut această inițiativă?
– După cincizeci de ani de la publicarea declarației Nostra aetate, era important de făcut o altă reflecție cu privire la raportul dintre creștinism și ebraism. În primul rând, era fundamental de exprimat recunoștința pentru tot ceea ce a fost posibil de realizat în această jumătate de secol. În al doilea rând, era oportun de pregătit o nouă fază a dialogului dintre evrei și catolici despre unele tematici teologice de aprofundat în viitor.
– Care este natura documentului?
– Este clar că nu este vorba despre un text de dialog. Pentru a fi așa trebuia să fi fost pregătit împreună cu evreii. Desigur, înainte de publicarea textului l-am încredințat unor experți evrei, dar rămâne un document catolic. Deci este adresat credincioșilor, pentru ca să cunoască existența dialogului cu ebraismul și rădăcinile ebraice ale creștinismului, putând astfel participa la acest dialog. Pentru aceasta, nu este un text doctrinal sau magisterial, ci teologic, util pentru a aprofunda unele teme.
– Ce răspuns ați avut din partea lumii ebraice?
– Sunt foarte recunoscător și că unii rabini consideră că a sosit timpul pentru a discuta despre aceste tematici. După publicarea documentului au venit invitații pentru un dialog reînnoit. De fapt, lumea ebraică a primit bine textul. În același timp, aproape instantaneu, câțiva rabini din toată lumea au publicat o declarație despre dialogul cu creștinii. Noi am primit acest text cu mare bucurie și recunoștință.
– Care a fost firul conducător al dialogului cu evreii în anul care abia a trecut?
– Anul trecut cu Comisia pentru raporturile religioase cu ebraismul am amintit îndeosebi a cincizecea aniversare a promulgării declarației conciliare Nostra aetate și am celebrat această aniversare în diferite părți ale lumii: Brazilia, Statele Unite ale Americii, Elveția, Germania și în sfârșit, în decembrie, în Israel.
– Puteți trasa un bilanț în ansamblu al activității dicasterului pentru anul trecut?
– În anul 2015 am continuat mai ales dialogurile în desfășurare și am vizitat diferite Biserici și comunități ecleziale. Și Papa Francisc a primit în audiență mulți reprezentanți din alte Biserici. Am avut și bucuria darului Enciclicei Laudato si’, care a fost prezentată la Roma de Mitropolitul ortodox Ioannis Zizioulas. A fost fără îndoială un eveniment ecumenic. Apoi să nu uităm că anul trecut Papa Francisc a stabilit să se celebreze și în Biserica Catolică Ziua de Protejare a Creației, la 1 septembrie, în coincidență cu aceea promovată de Patriarhia de Constantinopol.
– Care este valența ecumenică a Jubileului Milostivirii?
– Momentul central al Anului Sfânt la nivel ecumenic este celebrarea Vesperelor din 25 ianuarie 2016, în Bazilica San Paolo fuori le mura, la încheierea Săptămânii de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor. De fapt, tematica milostivirii lui Dumnezeu este esențialmente ecumenică, pentru că ecumenismul nu este numai un dialog despre chestiuni dificile și controversate, ci trebuie să se concentreze și asupra tematicilor centrale și comune ale credinței noastre. Și milostivirea lui Dumnezeu este inima credinței noastre. Am aflat despre Dieceze care au inserat câteva celebrări ecumenice din Anul Sfânt în program. Aceste inițiative mi se par foarte importante, pentru că este necesar să aprofundăm tema milostivirii și în cadrul ecumenic.
– Care sunt datele mai importante pe care le are dicasterul în acest an 2016?
– De la 30 ianuarie la 6 februarie 2016, la Cairo se va desfășura Adunarea Plenară a Comisiei Mixte Internaționale cu toate Bisericile Orientale Ortodoxe, despre tema Sacramentelor inițierii creștine, mai ales Botezul. Este o tematică grea, pentru că unele Biserici Orientale Ortodoxe încă au practica rebotezării. Aceasta este o problemă, pentru că Botezul și recunoașterea sa reciprocă sunt fundamentul ecumenismului, și dacă o Biserică încă mai urmează această practică este un punct dificil asupra căruia trebuie să discutăm.
Sper ca în toamna viitoare să putem avea o Adunare Plenară și a Comisiei Mixte Internaționale cu toate Bisericile Ortodoxe, pentru a continua dialogul despre raportul dintre sinodalitate și primat. Nu este deloc ușoară discuția despre această temă. În afară de aceasta, va fi un moment pentru a aminti a cincizecea aniversare a primei vizite a unui Arhiepiscop de Canterbury la Roma după Reformă, adică întâlnirea Arhiepiscopului Michael Ramsey cu Papa Paul al VI-lea, care a avut loc la 23 martie 1966, și pentru a aminti și instituirea unei reprezentanțe personale la un centru anglican la Roma. În sfârșit, pentru acest an trebuie și dorim să programăm o Adunare Plenară a Consiliului nostru Pontifical.
