Papa cere gesturi concrete de milostivire în Post
26.01.2016, Vatican (Catholica) - În mesajul său pentru Postul Mare din 2016, Papa Francisc îi cheamă pe credincioși să pună un accent special pe faptele de milostivire spirituală și trupească, ținând cont că ne aflăm în Jubileul Milostivirii. „Milostivirea lui Dumnezeu transformă inima omului și îl face să experimenteze o iubire fidelă și astfel îl face la rândul său capabil de milostivire”, se spune în textul făcut public astăzi de Vatican. Faptele de milă trupească și sufletească „ne amintesc că credința noastră se traduce în acte concrete și zilnice, destinate să îl ajute pe aproapele nostru în trup și în spirit și după care vom fi judecați: a-l hrăni, a-l vizita, a-l mângâia, a-l educa”.
Titlul mesajului din acest an este luat din Evanghelia după Matei: „Milă vreau și nu jertfe”, având ca subtitlu „Faptele de milostivire în drumul jubiliar”. În mesajul datat în sărbătoarea Sf. Francisc de Assisi, 4 octombrie 2015, Papa afirmă că cel cu adevărat sărac este cel care se crede pe sine bogat. „El este așa pentru că e sclav al păcatului, care îl determină să folosească bogăția și puterea nu pentru a-l sluji pe Dumnezeu și pe alții, ci pentru a sufoca în el conștiința profundă că și el nu este altceva decât un sărac cerșetor. Și cu cât este mai mare puterea și bogăția la dispoziția sa, cu atât mai mare poate să devină această orbire mincinoasă.”
Papa Francisc a amintit parabola săracului Lazăr care cerșea la poarta omului bogat. Lazăr îl reprezintă pe Cristos, și de aceea „posibilitatea convertirii pe care Dumnezeu ne-o oferă și pe care probabil nu o vedem”. Orbirea „este adesea însoțită de un delir mândru de atotputernicie, în care răsună în mod sinistru acel demoniac ‘veți fi ca Dumnezeu’, care este rădăcina oricărui păcat”. Această iluzie poate lua forme „sociale și politice”, exemplificând cu „totalitarismele din secolul al XX-lea” și cu „ideologiile gândirii unice și a tehnoștiinței, care pretind să îl facă pe Dumnezeu irelevant și să îl reducă pe om la masă de instrumentalizat”.
„Pentru toți, Postul Mare din acest An Jubiliar este așadar un timp favorabil pentru a putea ieși în sfârșit din propria înstrăinare existențială grație ascultării cuvântului și faptelor de milostenie. Dacă prin cele trupești atingem carnea lui Cristos în frații și surorile care au nevoie să fie hrăniți, îmbrăcați, găzduiți, vizitați, cele sufletești – a sfătui, a învăța, a ierta, a avertiza, a se ruga – ating mai direct faptul că suntem păcătoși. De aceea, faptele de milostenie trupești și cele sufletești nu trebuie niciodată despărțite. De fapt, tocmai atingând în cel lipsit carnea lui Isus răstignit, păcătosul poate să primească în dar conștiința că el însuși este un sărac cerșetor.”
Postul Mare va începe anul acesta în ritul latin pe 10 februarie, cu Miercurea Cenușii (în ritul bizantin pe 14 martie). În acea zi Biserica va trimite misionarii milostivirii – preoți cu facultăți speciale, de a ierta cazuri altfel rezervate Sfântului Scaun. Papa reiterează în mesajul pentru Post chemarea la celebrarea și trăirea milostivirii, citând din bula de convocare a Jubileului Milostivirii: „Postul Mare din acest an jubiliar să fie trăit mai intens ca moment forte pentru a celebra și a experimenta milostivirea lui Dumnezeu”. După primirea Veștii Bune de la Arhanghelul Gabriel, Maria proclamă Magnificatul în care „cântă profetic milostivirea cu care Dumnezeu a ales-o dinainte”. Maria este „icoana perfectă a Bisericii care evanghelizează pentru că a fost și este încontinuu evanghelizată prin lucrarea Duhului Sfânt, care a fecundat sânul ei feciorelnic. De fapt, în tradiția profetică milostivirea are de-a face strict, deja la nivel etimologic, chiar cu măruntaiele materne (rahamim) și chiar cu o bunătate generoasă, fidelă și compătimitoare (hesed), care se exercită în cadrul relațiilor conjugale și parentale.”
Mesajul papal include și o reflecție asupra istoriei milostivirii văzută în legământul dintre Dumnezeu și poporul lui Israel. „Dumnezeu se arată mereu bogat în milostivire, gata în orice împrejurare să reverse asupra poporului său o tandrețe și o compasiune viscerale, mai ales în momentele mai dramatice când infidelitatea frânge legătura Legământului și alianța cere să fie ratificată în mod mai stabil în dreptate și în adevăr. Suntem aici în fața unei adevărate drame de iubire, în care Dumnezeu joacă rolul de tată și de soț trădat, în timp ce Israel joacă rolul de fiu/fiică și de soție infideli. […] Această dramă de iubire ajunge la apogeul său în Fiul făcut om. În el, Dumnezeu revarsă milostivirea sa fără limite până acolo încât face din ea ‘milostivirea întrupată’.”
Mesajul se încheie cu următorul îndemn: „Să nu pierdem acest timp al Postului Mare favorabil pentru convertire! Să cerem aceasta prin mijlocirea maternă a Fecioarei Maria, care cea dintâi, în fața măreției milostivirii divine dăruite ei în mod gratuit, a recunoscut propria micime, recunoscându-se ca slujitoare umilă a Domnului.”
Legături
Imagini
