Postul Mare: timp de „tăieri” și de reconciliere
11.02.2016, Vatican (Catholica) - În predica sa din Miercurea Cenușii, Papa Francisc a spus că Postul Mare este timpul perfect pentru a abandona atitudinile egoiste și indiferente, întorcându-ne la Dumnezeu cu ajutorul rugăciunii, penitenței și actelor de caritate. „Postul Mare să fie un timp de benefică ‘tăiere’ a falsității, a mondenității, a indiferenței: pentru a nu crede că totul merge bine dacă eu mă simt bine; pentru a înțelege că ceea ce contează nu este aprobarea, căutarea succesului sau a consensului, ci curăția inimii și a vieții; pentru a regăsi identitatea creștină, adică iubirea care slujește, nu egoismul care se slujește”, a spus Pontiful pe 10 februarie.
Pontiful a celebrat Liturghia din Miercurea Cenușii în Bazilica San Pietro, alături de misionarii milostivirii, care au și primit mandatul oficial. În cadrul Jubileului Milostivirii a apărut această idee a trimiterii de misionari ai milostivirii: s-au înscris peste o mie din toate continentele, dar doar 700 au ajuns la Roma pentru a primi mandatul oficial. Pe lângă disponibilitatea lor specială pentru a asculta spovezi, aceștia au primit și anumite facultăți speciale pentru a dezlega păcate rezervate altfel Sfântului Scaun. Mai exact pot dezlega patru păcate: profanarea Euharistiei (luarea lor și folosirea pentru sacrilegii); utilizarea forței fizice împotriva Pontifului Roman; iertarea unui complice într-un păcat împotriva Poruncii a VI-a (să nu faci adulter) și violarea directă împotriva sigiliului sacramental de către un confesor.
La predică, Papa Francisc s-a concentrat aspra a două „invitații” oferite de pasajele biblice ale zilei. Primul, a spus el, vine de la Sf. Paul. Când acesta le spune „împăcați-vă cu Dumnezeu” în a doua sa scrisoare către Corinteni, nu doar le dă un sfat bun și părintesc, sau o sugestie, ci oferă „o adevărată implorare în numele lui Cristos”. De ce? „Pentru că Cristos știe cât suntem de fragili și păcătoși, cunoaște slăbiciunea inimii noastre; o vede rănită de răul pe care l-am comis și l-am îndurat; știe câtă nevoie avem de iertare, știe că trebuie să ne simțim iubiți pentru a face binele. Singuri nu suntem în stare: pentru aceasta apostolul nu ne spune să facem ceva, ci să ne lăsăm împăcați de Dumnezeu, să îi permitem să ne ierte […]. Ne revine nouă să recunoaștem că avem nevoie de milostivire: este primul pas al drumului creștin; este vorba de a intra prin poarta deschisă care este Cristos, unde ne așteaptă El însuși, Mântuitorul, și ne oferă o viață nouă și bucuroasă.”
Papa Francisc s-a adresat apoi direct misionarilor milostivirii, spunându-le că mandatul lor este să fie un semn și un instrument al iertării lui Dumnezeu. S-a rugat ca aceștia să îi ajute pe oameni să își deschidă porțile inimilor lor, să depășească rușinea și să îi încurajeze să nu fugă de lumina oferită de Dumnezeu. „Fie ca mâinile voastre să binecuvânteze și să îi ridice pe frați și pe surori cu paternitate; fie ca prin intermediul vostru privirea și mâinile Tatălui să se pună asupra fiilor și să li se vindece rănile!”
A doua invitație subliniată de Papă a fost de la profetul Ioel: „Întoarceți-vă la mine din toată inima voastră”. Motivul pentru ca trebuie să ne întoarcem este „pentru că ne-am îndepărtat. Este misterul păcatului: ne-am îndepărtat de Dumnezeu, de ceilalți, de noi înșine. Nu este greu să ne dăm seama de aceasta: toți vedem cum cu greu avem cu adevărat încredere în Dumnezeu, cu greu ne încredințăm Lui ca Tată, fără frică; ce greu este a-i iubi pe alții, în loc de a gândi rău despre ei; cum ne costă să facem adevăratul nostru bine, în timp ce suntem atrași și seduși de atâtea realități materiale, care dispar și la sfârșit ne lasă săraci.” Dar pe lângă istoria păcatului „Isus a inaugurat o istorie a mântuirii. Evanghelia care deschide Postul Mare ne invită să îi fim protagoniști, îmbrățișând trei remedii, trei medicamente care vindecă de păcat”: rugăciunea, caritatea și postul.
Papa Francisc și-a încheiat predica subliniind că întoarcerea la Dumnezeu cu toată inima nu este ceva exterior, ci ceva din adâncul nostru. „Isus ne cheamă să trăim rugăciunea, caritatea și pocăința cu coerență și autenticitate, învingând ipocrizia”, a spus Sfântul Părinte și s-a rugat ca întreaga Biserică să meargă pe drumul Postului, primind cenușa și țintindu-și privirea asupra Răstignitului. „El, iubindu-ne, ne invită să ne lăsăm împăcați cu Dumnezeu și să ne întoarcem la El, pentru a ne regăsi pe noi înșine.”

