Papa Francisc: Isus se anulează din iubire și învinge șarpele răului
15.03.2016, Vatican (Catholica) - Dacă dorim să cunoaștem istoria iubirii lui Dumnezeu față de noi trebuie să privim la Isus cel Răstignit, la Crucea pe care este țintuit Dumnezeu care s-a golit de divinitatea Sa, acceptând chiar să fie murdărit cu păcatele oamenilor pentru a putea să ne mântuiască. Pe acest aspect a insistat Papa Francisc în predica la Sfânta Liturghie celebrată marți, 15 martie 2016, dimineață, în capela Casei Santa Marta din Vatican. Istoria mântuirii relatată de Biblie implică existența unui animal, a unui șarpe. Acesta este prezent atât în istorisirile din Geneză cât și în cele din Apocalips. Pontiful a explicat că, în Sfânta Scriptură, șarpele nu este doar simbol de osândire ci – în mod paradoxal – și de mântuire, citim în materialul de pe situl Radio Vatican.
Făcând referință la lecturile Liturghiei zilei, Papa Francisc s-a oprit asupra a două fragmente biblice: primul, din Cartea Numerilor; al doilea, din Evanghelia după Sfântul Ioan. Istorisind despre evreii care au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roșie, ca să ocolească țara Edom, fragmentul din Cartea Numerilor arată cum poporul și-a pierdut răbdarea pe drum, vorbind împotriva lui Dumnezeu și împotriva lui Moise. În continuarea istorisirii, șerpii devin protagoniști, căci Domnul trimite împotriva poporului șerpi veninoși care au mușcat pe unii din popor, murind multă lume în Israel. În acest caz, șerpii sunt primii trimiși pentru a trezi poporul din starea de păcat.
„Dumnezeu îi spune lui Moise: ‘Fă-ți un șarpe și pune-l pe un stâlp; oricine este mușcat și va privi spre el va trăi’. Este un mister cum de Dumnezeu nu ucide șerpii, ci îi lasă în viață. Însă dacă unul dintre aceștia face rău unei persoane, atunci Dumnezeu oferă ca antidot privirea la șarpele din bronz, pus pe un stâlp. În acest caz, se poate vorbi despre o înălțare a șarpelui.” Verbul „a înălța” se află în centrul confruntării dure dintre Cristos și farisei, după cum relatează Evanghelia după Sfântul Ioan. „Isus le spune fariseilor: ‘Când îl veți fi înălțat pe Fiul Omului, atunci veți cunoaște că Eu sunt și că nu fac nimic de la Mine, ci vorbesc ceea ce m-a învățat Tatăl’. Și în acest caz apare expresia a înălța, de această dată însă se referă la Fiul Omului.”
Vorbind despre șarpe ca simbol al păcatului, Pontiful a pus față în față imaginea șarpelui care ucide și a șarpelui care mântuiește. Pentru a explica folosirea acestor expresii, a făcut trimitere la apostolul Paul care descrie modul în care Isus s-a smerit pe Sine, făcându-se ascultător până la moarte, și încă moartea pe cruce. Isus a luat asupra Sa păcatele lumii și legând acest fapt de șarpe ca simbol al păcatului, Fiul Omului ar putea fi văzut ca șarpele din Cartea Numerilor, care a fost înălțat pentru a mântui. Pontiful ne-a îndemnat să ne înălțăm privirea spre Cristos cel Răstignit, de unde vine mântuirea, amintindu-ne că nu trebuie să privim la Crucifix ca la un ornament sau ca la o operă de artă, ci ca la Fiul Omului care a fost înălțat, asemenea înălțării de către Moise a șarpelui de bronz, pentru a ne aduce mântuirea.

