Crăciunul cere de la noi umilinţă
25.12.2007, Vatican (Catholica) - Astăzi o mare lumină şi speranţă au intrat în lume, dar este nevoie de umilinţă pentru a le vedea şi accepta, a afirmat Papa Benedict al XVI-lea în tradiţionalul mesaj de Crăciun, rostit în ziua de marţi, 25 decembrie 2007 de la balconul central al Bazilicii San Pietro. „Naşterea unui copil poartă în mod normal o lumină de speranţă tuturor celor care îl aşteaptă cu nerăbdare”, a spus Sfântul Părinte. „Când s-a născut Isus în peştera din Betleem, o `lumină mare` a apărut pe pământ; o mare speranţă a intrat în inima tuturor celor care îl aşteptau: lux magna cântă liturgia acestei zile de Crăciun. Nu a fost desigur `mare` în felul acestei lumi… Cu toate acestea, în ascunsul şi în tăcerea acelei nopţi sfinte, s-a aprins pentru fiecare om o lumină strălucitoare care nu apune; a venit în lume marea speranţă purtătoare de fericire”.
Pontiful a reflectat asupra misterului Crăciunului ca venire a luminii în lume. „Cuvântul creator al lui Dumnezeu este Lumină , izvor al vieţii. Toate au fost create prin El şi nimic din ce a fost creat nu a fost creat fără El. Iată pentru ce toate creaturile sunt fundamental bune şi poartă în ele amprenta lui Dumnezeu, o scânteie a luminii Sale. Totuşi, când Isus s-a născut din Fecioara Maria, Lumina însăşi a venit în lume… În Isus, Dumnezeu a luat ceea ce nu era rămânând ceea ce era: `atotputernicia a intrat într-un trup de copil şi nu a fost sustrasă conducerii universului`. S-a făcut om Acela care este creatorul omului pentru a aduce lumii pacea. De aceea, în noaptea Crăciunului, cetele îngerilor cântă: `Mărire în cer lui Dumnezeu şi pace pe pământ oamenilor pe care el îi iubeşte`”.
Papa Benedict al XVI-lea a afirmat că lumina lui Cristos este purtătoare de pace. Citând din cântarea de intrare la Liturghia de Crăciun de la miezul nopţii, el a spus: „Astăzi adevărata pace a coborât la noi din cer”. Sfântul Părinte a continuat: „Numai `marea` lumină apărută în Cristos poate da oamenilor `adevărata` pace: iată pentru ce fiecare generaţie este chemată să o primească, să primească pe Dumnezeu care la Betleem s-a făcut unul dintre noi. Acesta este Crăciunul! Eveniment istoric şi mister de iubire, care de peste două mii de ani interpelează bărbaţii şi femeile din orice epocă şi din orice loc. Este ziua sfântă în care străluceşte `marea lumină` a lui Cristos purtătoare de pace!”
Pentru ca să recunoaştem lumina, a afirmat Papa, „e nevoie de credinţă, e nevoie de smerenie”. Umilinţă, a spus el, asemenea celei a Mariei, „care a crezut celor spuse de Domnul şi a adorat cea dintâi, aplecată asupra ieslei, Rodul trupului său; umilinţa lui Iosif, bărbatul drept, care a avut curajul credinţei şi a preferat să asculte de Dumnezeu mai degrabă decât să-şi apere propria reputaţie; umilinţa păstorilor, a săracilor şi a anonimilor păstori, care au primit vestea mesagerului ceresc şi în grabă s-au dus la grotă unde au găsit pruncul abia născut şi, plini de uimire, i s-au închinat lăudând pe Dumnezeu. Cei mici, săracii cu Duhul: iată protagoniştii Crăciunului, ieri ca şi azi; protagoniştii dintotdeauna ai istoriei lui Dumnezeu, constructorii neobosiţi ai Împărăţiei sale de dreptate, de iubire şi de pace”.

Mai degraba Craciunul cere de la noi omenie mai multa, si chiar mai multa generozitate. Sanctitatea Sa are dreptate, dar cind vorbeste de umilinta, foloseste o vorbire metaforica, greu de inteles pentru omul de azi care nu este licentiat in religie teologie. Omul de azi, satul de stresul cotidian si greutatile vietii, are nevoie de o exprimare mai putin metaforica din partea slujitorilor bisericii. Eu sunt ortodoxa, dar aceiasi e problema si in ortodoxie, trebuia sa fii cu academia absolvita, ca sa intelegi la ce faceau referire patriarhii, mitropolitii, episcopii si preotii nostrii.
Sanctitatea Sa a vrut sa zica, macar de Sf Craciun, sa renuntam la trufie, mindrie, orgoliu, macar de craciun sa fim toti mai de bun simt. E drept ca o asa renuntare, pentru satanisti, sau pentru pagini, sau pentru nerusinati, e intr-adevar, o mare umilinta, la mintea lor plina de demoni.
Ar trebui Sanctitatea Sa, sa demareze un program oficial, simplu si accesibil oricui, pentru a fi botezati toti oamenii, poate si cu ajutorul internetului, desii, pina nu se implica preotii cu adevarat, pina nu-i idealul, scopul lor personal ca sa fie botezati toti oamenii, slabe sperante sa traim intr-o societate unde renuntarea la care facea referire Sanctitatea Sa, sa nu mai fie perceputa ca un act de umilinta, ci mai degraba ca un act de bun simt, firesc si normal.
Toate urarile de bine, cit dv. , cit cititorilor, cit Sanctitatii Sale, traditionalul la multi ani cu sanatate, si, sa auzim de bine.