La Assisi Papa a luat prânzul cu refugiații
20.09.2016, Assisi (Catholica) - Războaie, bombardamente, atentate, persecuții, exproprieri, torturi – sunt experiențele celor 25 de refugiați care au luat masa cu Papa și alți 500 de lideri religioși, în sala de mese a Conventului Sfântul Francisc, din Assisi, înainte de ceremonia de încheiere a Întâlnirii Internaționale „Sete de pace” din 20 septembrie 2016, citim în materialul publicat pe Ercis.ro, în traducerea pr. Mihai Pătrașcu. O refugiată, siriana Tamar Mikali, ajunsă la Roma grație coridoarelor umanitare promovate de Comunitatea Sant’Egidio, Biserica valdeză și Federația Bisericilor Evanghelice din Italia (FCEI), și care după-amiază a rostit o mărturie, a stat la masa Pontifului.
Au mai stat la aceeași masă Patriarhul ortodox ecumenic Bartolomeu I; preotul albanez Ernest Troshani, închis în gulaguri în epoca regimului comunist; rabinul David Rosen și președintele evreilor romani, Ruth Dureghello; primatul anglican Justin Welby și protestanții Tveit și Junge; fondatorul Comunității Sant’Egidio, Andrea Riccardi; Patriarhul Ignatius Aphrem al II-lea, Patriarh siro-ortodox de Antiohia; Cardinalii Bassetti și Nicora; Monseniorii Becciu (substitut în Secretariatul de Stat) și Guixot (Dialogul Interreligios); generalul franciscanilor conventuali, Marco Tasca; Episcopul de Assisi, Domenico Sorrentino; sociologul Zygmunt Bauman. La masă alăturată, ceilalți 24 de refugiați, găzduiți la Cara di Castelnuovo di Porto, de Caritas din Assisi, și de Comunitatea Sant’Egidio, la Roma.
Siria „este mereu în inima mea”, a relatat după prânz Kevork, sirian armean, unul dintre refugiații din acest ultim grup. „Nimănui nu i se poate nega cetățenia locului unde s-a născut, a petrecut copilăria sa, a trăit, s-a căsătorit, a lucrat”. Pentru sirienii armeni, a explicat el, „acesta este un al doilea exod după cel din Turcia în 1915: ca părinții mei, tatăl meu, bunicul meu, care au lăsat toate bunurile lor în Turcia, au fost alungați și au plecat la Alep, unde au reconstruit viața lor, acum nepoții și copiii au lăsat bunurile lor, averile lor: sperăm ca acesta să fie ultimul exod pentru noi”.
Anu, venit în Italia din Mali într-o barcă, a vorbit cu Papa despre propria istorie și despre pace. Întâlnirea de la Assisi, a declarat el, „este un lucru minunat pentru mine, deoarece pentru a căuta pacea am lăsat țara mea”. Paulina, nigeriană, a venit în Italia în iulie, după „multe torturi”; a trecut pe la Lampedusa, apoi Ponte Galeria. „Apoi am fost aproape deportate în țara noastră, însă persoanele de la Sant’Egidio ne-au salvat, ne-au dat o casă”. Ea a urmat cursuri de italiană și de croitorie. „Astăzi am avut marea posibilitate de a-l întâlni pe Papa, nu este așa de ușor pentru toți: i-am spus că aș vrea să mă botez, că am făcut hainele singură, iar el mi-a dat speranță: sunt foarte bucuroasă”. Printre alți refugiați găzduiți la Roma de Comunitatea Sant’Egidio se numără palestinieni, eritreeni, alți sirieni, creștini și musulmani.
La Conventul Sfântul Francisc, pentru cei peste 500 de oaspeți, meniul a respectat fiecare credință religioasă: antreuri de brânză, salam cu cicoare și parmezan, pastă cu roșii și colțunași cu urdă și spanac, friptură de vițel și curcan cu ciuperci și fasole, prăjitură cu fructe și cremă. La începutul prânzului, Marco Impagliazzo, președintele Comunității Sant’Egidio, a ținut un toast pentru cei 25 de ani de slujire ai Patriarhului Bartolomeu I și i-a dăruit o sculptură din lemn de măslin.
Imagini
