Sinodul 2018: O sinteză a documentului pregătitor

17.01.2017, Vatican (Catholica) - Documentul pregătitor al Sinodului Episcopilor din 2018, dedicat tinerilor, publicat vineri, 13 ianuarie 2017, coboară în concretețea vieții cotidiene a tinerilor din întreaga lume. El constituie așadar o hartă pentru a favoriza o cercetare cu privire la vocația tinerilor – priviți în intervalul de vârstă 16-29 de ani – în sensul ei amplu, adică al tuturor alegerilor care privesc starea de viață, profesia, implicarea socială și politică, stilul de viață, gestionarea timpului și a banilor. „Luate personal sau impuse, conștiente sau inconștiente, este vorba de alegeri de la care nimeni nu se poate eschiva”, se arată în textul documentului. „Scopul discernământului vocațional este acela de a descoperi cum să le transforme, în lumina credinței, în pași spre plinătatea bucuriei la care toți suntem chemați”.

Împreună cu documentul pregătitor – adresat Sinoadelor Episcopilor, Consiliilor Ierarhilor Bisericilor Catolice Răsăritene, Conferințelor Episcopale, Dicasterelor Curiei Romane și Uniunii Superiorilor Generali – a fost publicat obișnuitul chestionar. Noutatea legată de Sinodul din 2018 este o a doua consultare, a tuturor tinerilor, care se va face prin intermediul unui sit web, cu un chestionar despre așteptările și viața lor. Răspunsurile la cele două chestionare, care ar trebui să fie adunate până în prima săptămână a lunii mai, vor constitui fundamentul pentru redactarea documentului de lucru – instrumentum laboris – punctul de referință pentru discuțiile Părinților sinodali.

Obiectivul principal este acela de „a nu exclude pe nimeni” de-a lungul acestui drum. Privirea se îndreaptă de fapt în principal asupra „periferiilor existențiale”, cum le definește Sfântul Părinte, în care trăiesc tinerii, copiii, adolescenții „care trec de la copilărie la vârsta adultă și la o încărcătură de responsabilitate pe care nu au putut-o alege”: tineri în situații de sărăcie și excludere; cei care cresc fără părinți sau familie sau care nu au posibilitatea de a merge la școală; copii și tineri ai străzii, șomeri, migranți; victime ale exploatării, traficului și sclaviei, copii soldați, fete-soții.

„A-i însoți pe tineri ne cere să ieșim din propriile scheme, întâlnindu-i acolo unde sunt, adaptându-ne la timpurile și la ritmul lor”. Înseamnă și „a-i lua în serios în efortul lor de a descifra realitatea în care trăiesc și a transforma o vestire primită în gesturi și cuvinte, în efortul cotidian de a construi propria istorie și în căutarea mai mult sau mai puțin conștientă a unui sens pentru viețile lor”, se citește în documentul Vaticanului, care asigură că Biserica, cu „bogățiile tradiției ei spirituale”, poate oferi „multe instrumente cu care să însoțească maturizarea conștiinței și a unei libertăți autentice”.

Sunt schițate apoi dinamicile sociale și culturale ale lumii în care tinerii cresc și iau deciziile lor, ținând cont de diferențele relevante dintre diferitele zone ale planetei, privind demografia, istoria, tradițiile religioase și viziunea despre bărbat și femeie. În cele 69 de pagini sunt tratate și teme precum flexibilitatea mai mare a muncii, fiii cuplurilor mixte, lumea „hiperconectată” a internetului și a rețelelor sociale și cea „puțin conectată” a înțelegerii între copii și părinți; de aici sentimentele de „neîncredere, indiferență sau indignare” ale tinerilor față de instituții, începând de la „Biserică în aspectul ei instituțional”.

Sunt menționate și multiculturalismul și multireligiozitatea care caracterizează societățile de astăzi, în fața cărora „poate crește dezorientarea și ispita relativismului”, dar cresc și „posibilitățile de confruntare rodnică și îmbogățire reciprocă”. O atenție particulară este acordată „tinerilor care nu sunt implicați în studiu nici în muncă nici în formarea profesională”. „Discrepanța dintre tinerii pasivi și descurajați și cei întreprinzători și plini de viață este rodul oportunităților oferite concret fiecăruia în contextul social și familial în care crește și al experiențelor privind sensul, relațiile și valorile trăite încă înainte de intrarea în vârsta tinereții. Pe lângă pasivitate, lipsa de încredere în ei înșiși și în propriile capacități se poate manifesta printr-o preocupare excesivă pentru propria imagine și conformism la modele momentului”.

„Tinerii nu se percep pe ei înșiși ca o categorie dezavantajată sau un grup social de protejat, și, ca atare, ca destinatari pasivi ai programelor pastorale sau ai alegerilor politice. Nu puțini dintre ei doresc să facă activ parte din procesele de schimbare din prezent”. De aceea sunt prezentate în următoarele două părți linii de acțiune pastorală orientate după câteva cuvinte-cheie: „a discerne”, în sensul la „a lua decizii și a-și orienta acțiunile în situații de nesiguranță și în fața la impulsuri interioare contrastante”; „a recunoaște” efectele „pe care evenimentele vieții mele, persoanele pe care le întâlnesc, cuvintele pe care le ascult sau citesc le produc asupra mea”; „a interpreta” propriile experiențe și dorințe.

Vin apoi „a alege”, ca „exercițiu de libertate umană autentică și de responsabilitate personală”; „a ieși”, mai ales „din acele rigidități care fac mai puțin credibilă vestirea bucuriei Evangheliei, din schemele în care persoanele se simt prinse și dintr-un mod de a fi Biserică uneori anacronic”; „a vedea”, deoarece „a ieși spre lumea tinerilor cere disponibilitatea de a petrece timpul cu ei, a asculta istoriile lor, bucuriile și speranțele lor, tristețile și neliniștile lor, pentru a le împărtăși”.

Obiectivul este „o Biserică ce știe să lase spațiu lumii tinerilor, apreciindu-le și valorizându-le creativitatea și talentele”. În acest proces trebuie să fie implicați adulții, „puncte de referință” de care tinerii de astăzi au puternic nevoie; ei trebuie să se dovedească „maturi” și să evite orice formă de abuz. Sunt importante și locurile în care pot fi întâlniți tinerii, în primul rând parohiile și mișcările catolice, dar și voluntariatul social și lumea digitală. Tocmai de aceea la 1 martie va fi lansat situl sinodogiovani2018.va.