Papa Francisc: Rugăciunea este un act de speranță ce conduce la Dumnezeu
18.01.2017, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a afirmat miercuri că speranța în mântuire este ceea ce ne conduce să ne îndreptăm spre Domnul în rugăciune, abandonându-ne credinței în special în momentele în care suntem confruntați de temeri generate de moarte sau rănire. „Rugăciunea te duce înainte în speranță și când lucrurile devin întunecate, este nevoie de mai multă rugăciune! Și va fi mai multă speranță”, a afirmat Pontiful pe 18 ianuarie, la cateheza de la audiența generală de miercuri.
Sfântul Părinte continuă seria de cateheze dedicată speranței creștine, reflectând acum la istoria cu profetul Iona și modul în care ascultarea sa, chiar dacă a venit după ce inițial a încercat să fugă de ceea ce îi cerea Dumnezeu, a ajutat la conducerea altora la Dumnezeu, prin rugăciune. Pasajul din Cartea lui Iona, citit la audiența din Aula Paul al VI-lea, a relatat momentul în care Iona era în corabie, încercând să scape de Ninive. Intervine o furtună periculoasă, iar marinarii „păgâni” încep să se teamă pentru viețile lor. Fiecare a început să se roage zeilor proprii, iar căpitanul corabiei l-a trezit pe Iona, cerându-i să se roage Dumnezeului său pentru salvarea vieților lor.
„Reacția acestor ‘păgâni’ este reacția corectă în fața morții, în fața pericolului; pentru că atunci omul trăiește experiența completă a propriei fragilități și a propriei nevoi de mântuire. Oroarea instinctivă de moarte dezvăluie necesitatea de a spera în Dumnezeul vieții. ‘Poate că Dumnezeu se va gândi la noi și nu vom pieri’: sunt cuvintele speranței care devine rugăciune, acea implorare plină de angoasă care se ridică pe buzele omului în fața unui iminent pericol de moarte”, a spus Papa. „Prea ușor noi detestăm să ne adresăm lui Dumnezeu în nevoie ca și cum ar fi numai o rugăciune interesată, și de aceea imperfectă. Însă Dumnezeu cunoaște slăbiciunea noastre, știe că ne amintim de El pentru a cere ajutor, și cu zâmbetul indulgent al unui tată, Dumnezeu răspunde cu bunăvoință.”
În cele din urmă, când Iona mărturisește adevărul – că fugea de Domnul – mărturia sa de credință și jertfa sa, lăsându-se aruncat în mare, îi conduce pe marinari să se roage Dumnezeului adevărat. „Speranța, care i-a condus să se roage pentru a nu muri, se revelează și mai puternică și realizează o realitate care merge dincolo de ceea ce ei sperau: nu numai că nu pier în furtună, ci se deschid la recunoașterea adevăratului și unicului Domn al cerului și al pământului”, a spus Papa.
În saluturile adresate în diverse limbi după cateheză, Papa a amintit că pe 18 ianuarie începe Săptămâna de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor (18-25 ianuarie). Adresându-se vorbitorilor de limbă germană, a amintit de recenta sa călătorie în Suedia, la comemorarea Reformei, spunând: „Evanghelia lui Cristos este în centrul vieților noastre și unește oameni ce vorbesc limbi diferite, trăiesc în țări diferite și își practică credința în comunități diferite”. Și a îndemnat: „În spiritul comemorării comune a Reformei, să privim mai mult la ceea ce ne unește decât la ceea ce ne separă, și să continuăm călătoria noastră împreună spre aprofundarea comuniunii și spre a-i da o formă tot mai vizibilă”.
La finalul SRUC, Pontiful va prezida Vesperele în Bazilica San Paolo fuori le mura, pe 25 ianuarie, în sărbătoarea Convertirii Sf. Paul. Reprezentanții diferitelor Biserici și comunități ecleziale din Roma vor participa la rugăciune, moment deschis tuturor persoanelor interesate să participe.
Legături
Imagini
