Rolul şcolilor catolice în zonele de conflict
20.11.2007, Roma (Catholica) - Şcolile catolice joacă un rol cheie în întreaga lume, chiar până acolo încât ajută la soluţionarea conflictelor şi contribuie la dialogul interreligios, spune un oficial al Vaticanului. Cardinalul Zenon Grocholewski şi Mons. Angelo Vincenzo Zani, prefectul şi respectiv subsecretarul Congregaţiei pentru Educaţia Catolică, au prezentat în ziua de marţi, 20 noiembrie 2007, în Vatican, un document de 26 de pagini publicat de acest dicaster, intitulat „A educa împreună în şcolile catolice: o misiune comună între persoanele consacrate şi credincioşii laici”. Documentul va fi disponibil în limbile engleză, franceză, spaniolă şi italiană.
Cardinalul Grocholewski a spus că „o profundă maladie afectează lumea educaţională, în special în Apus”. Profesorii „simt lipsa motivaţiei şi trăiesc frustrarea datoriilor lor educaţionale”, a spus el. „Între semnele îngrijorătoare se numără creşterea violenţei în şcoli şi în rândul adolescenţilor, şi dificultăţile cu care se confruntă familiile care, este bine să amintim, au întâia responsabilitate pentru educarea copiilor lor” şi trebuie să joace „un rol activ în comunitatea şcolară”. Mons. Zani a furnizat mai multe statistici care arată cum au ajutat şcolile catolice în zone lovite de conflict. „În lume astăzi”, a spus el, „există în jur de 250.000 de instituţii educaţionale catolice frecventate aproape 42 milioane de elevi, distribuite pe continente după cum urmează: 10 milioane în Africa, 12 milioane în Americi, 10 milioane în Asia, 9 milioane în Europa şi 800.000 în Oceania. Cadrele didactice din şcolile catolice sunt în număr de aproximativ 3,5 milioane”.
Mons. Zani a arătat că şcolile catolice funcţionează chiar şi acolo unde libertatea religioasă nu este garantată, şi au „o uimitoare capacitate de a răspunde la urgenţe şi la nevoile formative”. Subsecretarul a făcut referinţă la Liban, unde „programul şcolilor catolice are ca scop principal acela de a conduce tinerii la dialog şi colaborare între musulmani şi creştini”, şi la Bosnia unde, „în mijlocul războiului balcanic, Arhidieceza de Sarajevo a înfiinţat trei şcoli numite `Şcoli pentru Europa` […] pentru a-i primi pe sârbi, croaţi şi musulmani.” „Trebuie să fie amintite în mod special”, a continuat el, „ţările din centrul şi răsăritul Europei. Aici căderea comunismului a deblocat o situaţie care dura de mulţi ani, permiţând o redescoperire a individualului şi a libertăţii, şi în procesul formativ. În multe dintre aceste ţări legislaţia privind educaţia a fost profund revizuită şi acum include şi recunoaşterea şi sprijinul economic pentru şcolile catolice”.
