Papa Francisc: Cum rezolvăm crizele? Punând în centru persoana

25.03.2017, Vatican (Catholica) - Deconectarea de valorile din trecut – care susțineau persoana umană și familia – ne-a pus într-o eră a crizelor, le-a spus Papa Francisc liderilor europeni. Dar, a subliniat el, există totuși speranță. „Europa găsește noi speranțe când omul este pus în centrul și în inima instituțiilor ei”, a afirmat el pe 24 martie. „Sunt convins că aceasta impune o disponibilitate atentă și încrezătoare pentru a asculta așteptările exprimate de indivizi, societate și persoanele care formează Uniunea. Afirmarea centralității omului înseamnă recuperarea spiritului familiei, prin care fiecare contribuie liber la casa comună, în conformitate cu propriile capacități și daruri.”

Europa își găsește această nouă speranță, a subliniat Pontiful, „când investește în familie, care este celula primă și fundamentală a societății. Când respectă conștiințele și idealurile cetățenilor ei. Când face posibil să ai copii fără teama că nu îi poți crește. Când apără viața în toată sacralitatea ei.” Afirmațiile au fost făcute la întâlnirea dintre Papă și 27 de șefi de state și de guverne din Uniunea Europeană, alături de Antonio Tajani, președintele Parlamentului European; Donald Tusk, președintele Consiliului European; și Jean-Claude Junker, președintele Comisiei Europene. Liderii au venit în Roma pentru a celebra 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, prin care s-a înființat Comunitatea Economică Europeană, unul dintre cele două tratate importante de la baza Uniuni Europene de astăzi.

În discursul său, Papa a avertizat asupra pericolului reprezentat de memoria scurtă privitor la istoria Europei – cu bune și rele – și, ca în alte discursuri, a îndemnat la întoarcerea la rădăcini, în acest caz la valorile fundamentale și fondatoare ale UE. Dar spre deosebire de întâlnirile anterioare de natură similară, Papa Francisc a avut un ton mai optimist privitor la viitorul Europei, afirmând că în timp ce continentul trece prin crizele moderne – în sfera economiei, migrației, instituțională și a familiei – acestea nu trebuie să fie exclusiv distructive. „Termenul criză nu este neapărat negativ. Nu indică pur și simplu un moment dureros de îndurat. Cuvântul ‘criză’ își are originea în verbul grec ‘krino’, care înseamnă a discerne, a cântări, a evalua. Acum trăim un timp al discernământului, unul care invită să hotărâm ce este esențial și pe care să construim. Este un timp al provocării și al oportunității.”

Pentru ca Europa să depășească crizele actuale, liderii trebuie să se reconcentreze pe centralitatea persoanei umane, pe solidaritate, pe căutarea păcii și pe deschiderea spre viitor. Valorile spirituale și umane din trecutul Europei sunt calea de urmat în ceea ce devine o societate tot mai fără valori, una diferită chiar și de cea de acum 60 de ani. „Europa are un patrimoniu de idealuri și de valori spirituale unice în lume, unul care merită să fie propus încă o dată, cu pasiune și vigoare înnoită, pentru că este cel mai bun antidot la vidul de valori de astăzi, care oferă teren fertil pentru orice formă de extremism”, a spus Papa Francisc. A oferit câteva exemple legat de cum poate fi înnoită speranța Europei. O cale importantă este investirea în viitor prin oportunități ca tinerii să primească o educație bună și să aibă posibilități reale de a munci.

În discursul său, a vorbit și despre istoria Europei, cu „tragedia zidurilor și diviziunilor”, și despre eforturile de „dărâmare a acelor ziduri” care „împărțeau continentul de la Marea Baltică la Adriatică”, separând inclusiv familii. A citat din discursuri ale părinților fondatori ai UE, de la semnarea Tratatului de la Roma, din 1957, precum ministrul belgian de externe Paul-Henri Spaak, ministrul olandez de externe Joseph Luns, premierul de Luxembourg, Joseph Bech, cancelarul german Konrad Adenauer și ministrul francez de externe Christian Pineau.

Abordând tema „gravei crize a imigrației”, Papa Francisc a spus că ea provoacă la o întrebare profundă, în esență culturală, și anume: „Ce fel de cultură propune Europa astăzi?” Și a continuat: „Teama care devine tot mai evidentă își are rădăcina în pierderea idealurilor. Fără o abordare inspirată de aceste idealuri sfârșim în a fi dominați de teama că alții ne vor deranja din obiceiurile noastre, ne vor lipsi de confortul familiar și vor pune cumva în discuție un stil de viață care prea adesea constă doar din prosperitatea materială. Dar bogăția Europei a fost întotdeauna deschiderea ei spirituală și capacitatea ei de a ridica întrebări de bază despre sensul vieții. Deschiderea față de simțul veșniciei a mers mereu mână în mână, dar nu fără tensiuni și erori, cu o deschidere pozitivă față de această lume.”

Papa a avut cuvinte dure împotriva formelor moderne de populism, la care a spus că antidotul este solidaritatea. A definit solidaritatea ca presupunând „conștiința apartenenței la un singur trup”, în același timp implicând „o capacitate din partea fiecărui membru de a avea compasiune față de ceilalți și față de întreg”. Trimițând la 1Corinteni 12,26, a spus: „când unul suferă, toți suferă”. Fără creștinism, valorile occidentale ale demnității, libertății și dreptății „s-ar dovedi în mare măsură de neînțeles”, a continuat Pontiful. „În lumea noastră multiculturală, aceste valori vor continua să își aibă locul potrivit dacă vor avea o conexiune vitală cu rădăcinile lor cele mai adânci.”