Apelul Papei Tawadros: Patriotism și egalitate împotriva extremismelor
28.04.2017, Alexandria (Catholica) - Alexandria din Egipt. Cetățeni, nu minorități. Națiuni, și nu secte. Pentru Papa Tawadros al II-lea, patriarh al sediului „Sfântul Marcu”, lider al Bisericii copte-ortodoxe, acesta este antidotul la extremismul care a lovit în Duminica Floriilor două biserici în Egipt. Tawadros îl va întâlni în următoarele ore la Cairo, la moschea-universitate Al-Azhar, prestigioasă instituție a islamului sunnit, pe Papa Francisc, pe Patriarhul ecumenic Bartolomeu I și pe marele imam Ahmed Al-Tayyeb, într-o reuniune fără precedent în dialogul dintre creștini și musulmani. Din reședința sa de vară, în sudul Alexandriei, Papa Tawadros, a acordat un interviu pentru Vatican Insider, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro.
– Sanctitatea Voastră, care sunt simbolismul și mesajul acestei reuniuni de credințe?
– Egiptul este descris în istorie ca țara păcii, în perioada faraonică, creștină, islamică, modernă. Egiptenii trăiesc în jurul Nilului, beau apa sa, scot din el o natură de moderație. Pentru aceasta, Egiptul va fi foarte bucuros să găzduiască mesajul de pace care însoțește vizita Papei de la Roma.
– Este o reuniune a religiilor împotriva terorismului?
– Fără îndoială este un mesaj puternic, chiar dacă simbolic, pentru că nu se combate terorismul numai cu întâlniri, ci cu activarea de măsuri colective. Terorismul este un pericol pentru toate țările.
– Întâlnirea vine în timp ce numărul creștinilor din Orient, care fug de violențele jihadiste, scade. Care este rolul Bisericii copte în acest moment dificil?
– Creștinii se vor întoarce în Orientul Mijlociu când situația se va stabiliza: omul nu se poate debarasa de națiunea sa. Aici sunt mănăstirile noastre, bisericile noastre. Cine părăsește această regiune părăsește o mare moștenire, pierzând mult. Rolul copților este un rol istoric.
– În martie la Al-Azhar ați vorbit despre responsabilitatea liderilor religioși în lupta împotriva extremismului. Ce înseamnă ea mai exact?
– Educația este cheia oricărei transformări. Există elemente în metodele educative care nu ajută la întărirea ideii de cetățenie și egalitate. A purifica metoda educativă patriotică, având în centru națiunea, nu sectară.
– Ideea de cetățenie opusă celei de comunitate religioasă este în centrul dezbaterii în Egipt. Deși este inclusă în constituție, minoritățile suferă. Cum poate fi făcută efectivă?
– De 60 de ani copții sunt excluși la anumite niveluri de la participarea politică. După revoluțiile din 2011 și 2013, am încercat să înfruntăm chestiunea cetățeniei cu noua constituție. În parlament sunt 39 de deputați creștini (un număr mai mare față de trecut, n.r.). Prezența la Liturghiile de Crăciun a președintelui Al-Sisi dovedește că statul caută soluții. Și a trecut o lege despre construirea de biserici (permisiunea de a le construi, extrem de greu de obținut, era gestionată de stat, acum de guvernatoratele locale, n.r.).
– Printre copți au fost unii care au criticat legea ca un compromis slab cu guvernul.
– Înainte nu exista o lege – a avea una este deja un succes. Pentru a avea un răspuns de la guvern trebuiau chiar și 20 de ani. Acum 4 luni. Practica va arăta eficacitatea legii și dacă trebuie modificată, nu voi ezita.
– Au trecut șase ani de la revoluția din 2011, care este bilanțul Dvs?
– Este vorba despre operațiuni de reformă chirurgicală pe trupul Egiptului. Revoluția din 2011 a început bine, după trei ani a fost furată de alții.
– Cine sunt „alții”?
– Forțele islamului politic care au voit să guverneze Egiptul: egiptenii iubesc religia, dar nu vor să fie guvernați de religie. Revoluția din 2013 a deschis o nouă perioadă.
– Nu toți în Egipt sunt de acord în a defini anul 2013 o revoluție. Activiști, grupuri pentru drepturile umane îl acuză pe Al-Sisi că reprimă disensiunea.
– A fost o revoluție populară, protejată de o armată populară. Cine vorbește despre chestiunea drepturilor umane din străinătate vorbește despre un număr limitat de persoane în închisoare după procese, dar nu uită să menționeze bolile și sărăcia din țară. În afară de aceasta, astăzi suntem în mijlocul unui război împotriva terorismului, care cere măsuri puternice pentru pace.
