Simpozion internațional: Rolul Theo-logiei într-o Europă secularizată
18.05.2017, Iași (Catholica) - Facultatea de Teologie Romano-Catolică din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a organizat în ziua de 16 mai 2017 un simpozion internațional cu tema: „Rolul Theo-logiei într-o Europă secularizată”. Evenimentul, moderat de conf. univ. dr. pr. Ștefan Lupu, a avut loc în Sala Senatului, începând cu ora 9, iar intrarea a fost liberă.
După cuvintele de salut adresate auditoriului de către prof. univ. dr. Henri Luchian, prorectorul Universității pentru relații internaționale și parteneriate de studii și cercetare, și de către PS Petru Gherghel, Episcop de Iași, în care au fost evidențiate importanța prezenței României în Comunitatea europeană și oportunitățile care decurg din acest fapt, dar și faptul că teologia trebuie să se așeze „la masa dialogului” alături de celelalte științe, au început prezentarea conferințelor de către invitații acestui simpozion.
Prima conferință expusă auditoriului a fost cea a prof. univ. dr. PS Enrico dal Covolo, Rector al Universității „Sfântul Ioan” din Lateran (Roma, Italia), având tema: „Teologia: o provocare pentru „celelalte științe” într-o Europă secularizată?”. La început discursului său, Excelența sa Enrico dal Covolo a asemănat teologia cu o măsuță care se poate sprijini atât pe trei picioare, cât și pe patru: cele trei picioare sunt Revelația biblică, Tradiția și Magisteriul, iar cel de-al patrulea picior reprezintă tocmai solicitările de orice gen (culturale, filozofice, sociale, morale) care vin de la momentul prezent. Știința teologică a fost voită de către Conciliul Vatican al II-lea să se înnoiască printr-un contact viu cu misterul lui Cristos și istoria mântuirii, însă se poate vorbi despre teologie ca o știință a credinței? Actualitatea acestei întrebări rămâne mereu prezentă, mai ales în contextul actual când Europa se confruntă cu numeroase crize. Marea provocare a teologiei, în zilele noastre, în fața „celorlalte științe” și a secularizării este tocmai aceea de a coordona, în manieră plauzibilă, rațiunea și credința, pentru ca astfel știința teologică să se îndrepte spre participarea de har la cunoașterea pe care Fiul o are despre Tatăl său, în comuniunea Duhului Sfânt.
Următoarea conferință, având tema: „Aportul teologiei într-o Europă secularizată”, a fost prezentată de către prof. univ. dr. Dirk Ansorge, prorector al Institutului de Filozofie și Teologie „Sfântul Gheorghe” (Frankfurt am Main, Germania). Profesorul Dirk Ansorge a indicat faptul că fenomenul de criză prin care trece Europa contemporană își are originea tocmai în faptul că, în loc să fie încurajată dezvoltarea comună, este încurajată mai mult distrugerea ei. Tocmai această criză a Europei este o provocare pentru teologie. Societatea are anumite așteptări din partea teologiei, de aceea aceasta trebuie să fie aptă nu numai să se ridice la standardele științifice, specifice celorlalte științe universitare, dar și să ofere răspunsuri la întrebările societății, ale politicii și ale științelor seculare. Teologia este cea care îl îndeamnă pe om să-și pună întrebări cu privire la transcenderea existenței sale în timp și spațiu, de aceea se poate afirma despre știința teologică faptul că pregătește dialogul dintre culturi. Europa are nevoie de o cultură a empatiei și a solidarității, după cum afirma papa Francisc, în detrimentul unei ideologii naționaliste false. În fața secularismului modernității, creștinii sunt nevoiți să fie apărători ai diversității, pentru ca Europa să nu fie lăsată în mâna populiștilor și a naționaliștilor, ci să fie fundamentată pe adevăr.
Prof. univ. dr. Pablo Argarate, din cadrul Universității din Graz (Austria) a prezentat conferința „Papa Francisc, exemplu de lider pentru Europa”, în care a expus deschiderea Episcopului Romei către periferiile societății. Papa Francisc, după ce la începutul activității sale sacerdotale, a avut o viziune conservatoare asupra Bisericii, totuși, după o experiență pastorală, a început să se concentreze asupra problemelor celor sărăci. Această milă față de cei marginalizați a continuat să o arate atât în calitate de Arhiepiscop de Buenos Aires, cât și în zilele noastre ca Suveran Pontif. Ceea ce impresionează la Papa Francisc este tocmai faptul că majoritatea oamenilor văd în el un om obișnuit, care se adresează într-un limbaj simplu, care își arată compasiunea față de oameni. Mulți văd în această atitudine a Suveranului Pontif o revoluție, însă, mai degrabă, este o luptă împotriva „globalizării indiferenței”, o refocalizare a Bisericii asupra mesajului de compasiune și milă a lui Isus, veste care trebuie să aprindă flacăra carității în fiecare creștin.
Prof. univ. dr. pr. Emil Dumea din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași a încheia seria de prezentări cu următoarea conferință „Biserica în dialog cu știința; aspecte contemporane”. În expunerea acestei conferințe, pr. Emil Dumea a indicat faptul că dialogul dintre științele laice și cele teologice este una veche, deoarece Biserica mereu s-a întrebat despre rolul acestor științe asupra vieții omului și societății. Biserica este chemată să folosească nu doar principiile teologice, inclusiv filozofie, ci să țină pasul și cu descoperirile din diferite științe laice, dat fiind faptul că aceasta a stabilit că cele două principii ale cunoașterii sunt tocmai credința și rațiunea. De asemenea, în cadrul conferinței a fost prezentată figura Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea care a făcut eforturi deosebite pentru a stabili un climat și o cale prin care cooperarea și schimburile între știință și religie să devină realizabile, îndemnându-i pe teologi să trateze știința cu maximă seriozitate. Prin aceste acțiuni Papa Ioan Paul al II-lea a promovat și consolidat cooperarea dintre oamenii de știință și reprezentanții Bisericii, indicând faptul că religia poate să purifice știința de idolatrie și false absolutisme.
Mai multe semne anunță nașterea unui „lumi noi, însă teologia nu trebuie să fie alungată, nici nu trebuie să abandoneze proiectul construcției europene, mai ales datorită faptului că teologia are puterea să apere tocmai ceea ce caracterizează Europa și să inițieze o nouă dezbatere asupra rădăcinilor identității europene, a resurselor de solidaritate socială, a locului public al religiilor și asupra dimensiunii politice a teologiei. Teologia nu poate să fie o „cerșetoare”, ci este chemată să-și aducă aportul pentru viitorul Europei. (Michail Iulian Echert pentru ITRC.ro)
Imagini
