Papa Francisc: Foametea din lume este un rezultat al indiferenței și egoismului
03.07.2017, Vatican (Catholica) - Luni, 3 iulie 2017, Papa Francisc a spus că în timp ce foametea și malnutriția din lume constituie o problemă tulburătoare de înfruntat, trebuie să ne amintim cum sunt cauzate aceste situații – prin indiferență și egoism. „O privire asupra situației lumii nu furnizează imagini încurajatoare. Totuși, nu putem rămâne numai preocupați sau mai rău, resemnați. Acest moment de dificultate evidentă trebuie să ne facă și mai conștienți că foametea și malnutriția nu sunt numai fenomene naturale sau structurale din zone geografice determinate, ci sunt mai degrabă rezultanta unei condiții mai complexe de subdezvoltare, cauzate de inerția multora și de egoismul câtorva puțini”.
Decizii concrete, a spus Pontiful, au condus la consecințe devastante precum războiul și terorismul. „Este vorba despre un mecanism complex care lovește înainte de toate categoriile mai vulnerabile, nu numai excluse de la procesele productive, ci adesea constrânse să-și părăsească ținuturile lor în căutare de refugiu și speranță de viață”. Sfântul Părinte a transmis un mesaj pentru sesiunea de deschidere a celei de-a 40-a Conferințe Generale a Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU (FAO). Mesajul a fost citit de Cardinalul Pietro Parolin, secretarul de stat al Vaticanului.
În deschidere, Papa și-a exprimat părerea de rău pentru că nu a putut transmite personal mesajul de susținere și încurajare. A transmis și „toată stima mea și considerația mea pentru misiunea grea pe care trebuie să o îndepliniți”. Biserica îi însoțește pe toți cei implicați în munca în favoarea săracilor și a malnutriților. „Toți suntem conștienți că nu este suficientă intenția de a asigura tuturor pâine cea de toate zilele, dar este necesar să recunoaștem că toți au dreptul la ea și trebuie deci să se folosească de ea. Dacă obiectivele continue propuse rămân încă îndepărtate, depinde mult de lipsa unei culturi a solidarității care nu reușește să se impună în activitățile internaționale, care rămân adesea legate numai de pragmatismul statisticilor sau de dorința unei eficiențe lipsite de ideea de împărtășire.”
Pontiful a cerut să se ia în considerare faptul că „dreptul fiecărei persoane de a fi eliberată de sărăcie și de foamete depinde de obligația întregii familii umane de a veni concret în ajutorul celor care sunt în nevoie. Și atunci, când o țară nu este în măsură să dea răspunsuri adecvate pentru că nu permite aceasta gradul său de dezvoltare, este necesar ca FAO și celelalte instituții interguvernamentale să fie puse în măsură să intervină specific pentru a întreprinde o acțiune solidară adecvată. Pornind de la conștiința că bunurile încredințate nouă de Creator sunt pentru toți, este nevoie urgent ca solidaritatea să fie criteriul inspirator al oricărei forme de cooperare în relațiile internaționale.”
Sfântul Părinte a anunțat „o contribuție la programul FAO pentru a furniza semințe familiilor rurale care trăiesc în zone unde s-au acumulat efectele conflictelor și ale secetei. Acest gest se adaugă la munca pe care Biserica o duce înainte conform propriei vocații de a sta alături de săracii de pe pământ și de a însoți angajarea activă a tuturor în favoarea lor. Această angajare ne este cerută astăzi de Agenda pentru dezvoltare 2030, când reafirmă conceptul de siguranță alimentară ca obiectiv care nu mai poate fi amânat. Dar numai un efort de solidaritate autentică va fi capabil să elimine numărul persoanelor malnutrite și lipsite de cele necesare pentru a trăi. Este o provocare foarte mare pentru FAO și pentru toate instituțiile din comunitatea internațională. O provocare în care și Biserica se simte angajată în prima linie.”
