Papa Francisc: Cu foametea se luptă mergând la rădăcină
17.10.2017, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a adresat luni un apel insistent pentru rezolvarea problemei foametei în lume nu doar prin discuții, ci și prin acțiuni concrete, mergându-se la rădăcina problemei și introducând o nouă mentalitate globală ce vizează iubirea și nu profitul. În contextul riscului de indiferență în fața morților datorită foamei, abandonării sau războiului, raportate de știri zi de zi, „trebuie urgent să se găsească noi drumuri, pentru a transforma posibilitățile de care dispunem într-o garanție care să permită fiecărei persoane să privească la viitor cu încredere întemeiată și nu numai cu vreo dorință oarecare”, a spus Pontiful pe 16 octombrie.
Gândindu-ne la marile mase de populație care continuă să sufere de malnutriție, război, schimbarea climei, migrația forțată și diferitele forme de exploatare, „putem și trebuie să schimbăm cursul”, a spus el. „În fața creșterii cererii de alimente este indispensabil ca roadele pământului să fie disponibile pentru toți. Pentru unii ar fi suficient să se diminueze numărul de guri de săturat și să se rezolve astfel problema; dar este o falsă soluție dacă ne gândim la nivelurile de risipă de alimente și la modele de consum care risipesc atâtea resurse. A reduce este ușor, în schimb a împărtăși impune o convertire, și acest lucru este angajant.”
Sfântul Părinte s-a adresat Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU, care estimează că în lume o treime din mâncarea produsă este risipită, adică circa 1,3 milioane de tone. A sugerat că o schimbare în limbajul folosit pe scena internațională, care să se concentreze pe „iubire, declinată ca gratuitate, egalitate în a trata, solidaritate, cultură a darului, fraternitate, milostivire. […] Aceste cuvinte exprimă conținutul practic al termenului ‘umanitar’, atât de mult folosit în activitatea internațională. A-i iubi pe frați și a face asta primii, fără a aștepta să fim răsplătiți: acesta este un principiu evanghelic care se găsește în atâtea culturi și religii și devine principiu de umanitate în limbajul relațiilor internaționale.”
Legat de schimbările climatice, Papa a spus că vedem în fiecare zi consecințele lor. „Mulțumită cunoștințelor științifice, știm cum trebuie înfruntate problemele; și comunitatea internațională a elaborat și instrumente juridice necesare, ca de exemplu Acordul de la Paris, de care, însă, unii se îndepărtează. Reapare lipsa de grijă față de echilibrele delicate ale ecosistemelor, prezumția de a manipula și controla resursele limitate ale planetei, aviditatea de profit. De aceea este necesar efortul pentru un consens concret și real dacă se vrea să se evite efecte mai tragice, care vor continua să apese asupra persoanelor mai sărace și lipsite de apărare. Suntem chemați să propunem o schimbare în stilurile de viață, în folosirea resurselor, în criteriile de producție, până la consumurile care, cât privește alimentele, au pierderi și risipe crescânde. Nu putem să ne resemnăm spunând ‘se va gândi altcineva la aceasta’.”
Pontiful a vorbit și despre importanța prevenției. „Jugul mizeriei generat de mișcările adesea tragice ale migranților poate să fie înlăturat printr-o prevenție făcută din proiecte de dezvoltare care să creeze locuri de muncă și capacitate de răspuns la crizele climatice și ambientale. Prevenția costă mult mai puțin decât efectele provocate de degradarea terenurilor sau de poluarea apelor, efecte care lovesc zonele nevralgice ale planetei unde sărăcia este singura lege, bolile sunt în creștere și speranța de viață diminuează.” A precizat disponibilitatea Bisericii Catolice, care „având cunoaștere directă și concretă a situațiilor care trebuie înfruntate și a necesităților de umplut, vrea să colaboreze direct în acest efort în virtutea misiunii sale care o face să îi iubească pe toți și o obligă și să amintească celor care au responsabilități naționale și internaționale obligația mai amplă de a împărtăși necesitățile celor mai mulți.”
Pontiful a binecuvântat în holul instituției o statuie de marmură în amintirea lui Aylan Kurdi, băiatul sirian de 3 ani al cărui trup a fost găsit pe malul Turciei, în 2015, după încercarea de traversare a Mediteranei.
