După cinci decenii, „Pacem in terris” își păstrează relevanța
25.05.2018, Bergamo (Catholica) - Vorbind despre enciclica Sfântului Papă Ioan al XXIII-lea, „Pacem in terris”, Papa Francisc a spus că la 55 de ani de la publicare documentul reprezintă încă „un angajament permanent” pentru pace. Chiar dacă modul de desfășurare a războaielor s-a schimbat de la momentul scrierii enciclicei, iar astăzi este mai multă violență decât în trecut, reflecțiile Pontifului „rămân valide”.
Într-un interviu publicat pe 24 mai în „L’Eco di Bergamo”, un ziar din orașul Bergamo, din nordul Italiei, Sfântul Părinte a explicat că este îngrijorat de faptul că violența se manifestă nu doar cu arme, ci și cu „mecanisme de opresiune”. Dezechilibrele legate de „exploatarea necugetată a oamenilor și a resurselor naturii” sunt cauze de îngrijorare astăzi, a continuat el, subliniind că pacea nu înseamnă doar absența războiului, ci trebuie să implice „dezvoltarea integrală a oamenilor și populațiilor”. Sarcina Bisericii nu este să schimbe guverne, ci să ducă logica Evangheliei în gândirea și acțiunea celor care guvernează. Trebuie înțeles că „angajamentul pentru grupurile sociale și pentru state trebuie să fie să trăiască în relații de dreptate și solidaritate, dincolo de nivelul declarativ”. „Fiecare formă de egoism, individualism, interes de grup” trebuie depășită la toate nivelurile societății.
Papa a oferit interviul cu ocazia unei vizite a rămășițelor Sfântului Papă Ioan al XXIII-lea în Dieceza de Bergamo. Expus spre venerare într-un altar din Bazilica San Pietro, trupul sfântului s-a întors în Dieceza sa de baștină între 24 mai și 10 iunie, marcând 55 de ani de la moartea sa și de la publicarea enciclicii „Pacem in Terris”. Vizita este „un dar și o ocazie” pentru o nouă călătorie de credință, a spus Papa. În special pentru bătrâni, săraci și bolnavi, sau pentru oricine nu a putut să viziteze Bazilica San Pietro să îl venereze pe acest sfânt. Papa Ioan al XXIII-lea a fost un sfânt căruia nu îi plăcea folosirea cuvintelor pentru a porni cruciade sau a face prozelitism, căutând în schimb ceea ce unește. „Bunul Papă”, a spus Pontiful, credea că Biserica este chemată să îi slujească pe toți oamenii, „nu doar pe catolici”, și să apere „mai presus de toate și pretutindeni drepturile persoanei umane […] conștient că Papa trebuie să construiască punți”. De asemenea invita oamenii „să se oprească asupra lucrurilor care chiar contează”, amintindu-se de exemplu că păstra un crucifix deasupra patului pentru ca acesta să fie primul lucru pe care îl vede în fiecare dimineață.
Acest Papă sfânt știa că „creștinismul nu este un ideal de urmat, o filosofie de aderat sau o morală de aplicat”, ci „o întâlnire cu Isus Cristos care ne face să recunoaștem în trupurile semenilor noștri chiar prezența Sa”, a afirmat Sfântul Părinte, încurajând oamenii să îi slujească pe săraci și bolnavi – pe oricine nu poate da nimic înapoi. Istoria Sfântului Papă Ioan al XXIII-lea este plină de exemple „de gesturi de apropiere” față de oameni ce au suferit, fie ei catolici, ortodocși sau evrei. În interviul său, Papa Francisc a vorbit și despre viitorul creștinismului, afirmând că identificarea creștinismului cu cultura occidentală în mod absolut „nu mai are sens” și că viitorul creștinismului trebuie să fie „mai concret catolic, universal, deplin eclezial”, în respect față de alte culturi – de exemplu din Africa, Asia sau America Latină – altfel riscând să devină „irelevant”.
