Papa îndeamnă să ne examinăm conștiințele privitor la săraci
14.06.2018, Vatican (Catholica) - În mesajul său pentru Ziua Mondială a Săracilor, Papa Francisc i-a provocat pe catolici legat de atitudinea față de săraci, întrebându-i dacă îi ascultă și iubesc cu adevărat pe nevoiași, sau dacă nu cumva se implică în acțiuni caritabile doar pentru propria plăcere. „Condiția de sărac nu se epuizează într-un cuvânt, ci devine un strigăt care străbate cerurile și ajunge la Dumnezeu. Ce exprimă strigătul săracului dacă nu suferința și singurătatea sa, dezamăgirea și speranța sa?”, afirmă Papa în mesajul său. „Putem să ne întrebăm: cum oare acest strigăt, care urcă până în fața lui Dumnezeu, nu reușește să ajungă la urechile noastre și ne lasă indiferenți și impasibili? Într-o Zi ca aceasta, suntem chemați la o serioasă examinare a conștiinței pentru a înțelege dacă suntem cu adevărat capabili de a-i asculta pe săraci.”
Ziua Mondială a Săracilor va fi celebrată anul acesta pe 18 noiembrie, fiind a doua ediție. Pontiful a accentuat că pentru a-i asculta pe săraci trebuie să practicăm tăcerea. Altfel, „dacă vorbim noi prea mult, nu vom reuși să îi ascultăm”. Și a continuat: „Adesea, mi-e teamă că atâtea inițiative deși meritorii și necesare, sunt adresate mai mult pentru a ne complace pe noi înșine decât pentru a primi cu adevărat strigătul săracului. În acest caz, în momentul în care săracii își fac auzit strigătul lor, reacția nu este coerentă, nu este în măsură să intre în sintonie cu condiția lor. Suntem așa de prinși într-o cultură care obligă să ne privim în oglindă și să ne îngrijim de noi înșine peste măsură încât considerăm că un gest de altruism poate să fie suficient pentru a ne face satisfăcuți, fără a ne lăsa compromiși direct.”
Desigur, ascultarea este orientată spre a răspunde. Iar Sfântul Părinte a spus că însăși Ziua Mondială a Săracilor se vrea „un mic răspuns” dat de Biserică „săracilor de orice tip și din orice țară pentru ca să nu creadă că strigătul lor a căzut în gol. Probabil, este ca o picătură de apă în deșertul sărăciei; și totuși poate să fie un semn de împărtășire pentru cei care sunt în nevoie, pentru a simți prezența activă a unui frate și a unei surori. Săracii nu au nevoie de un act de delegare, ci de implicarea personală a celor care ascultă strigătul lor. Grija credincioșilor nu se poate limita la o formă de asistență – deși necesară și providențială într-un prim moment -, ci cere acea ‘atenție de iubire’ care îl onorează pe celălalt ca persoană și caută binele său.”
Al treilea verb asupra căruia se oprește Papa în mesaj este „a elibera”. Acțiunile noastre trebuie să conducă la eliberarea săracilor din „lațul” situației lor. Și amintește aici următoarele cuvinte din exortația Evangelii gaudium: „Fiecare creștin și fiecare comunitate sunt chemați să fie instrumente ale lui Dumnezeu pentru eliberarea și promovarea săracilor, în așa fel încât ei să se poată integra pe deplin în societate; aceasta presupune ca să fim docili și atenți să ascultăm strigătul săracului și să îl ajutăm”. Mesajul se încheie astfel: „Îi invit pe confrații episcopi, pe preoți și îndeosebi pe diaconi, cărora le-au fost impuse mâinile pentru slujirea adusă săracilor, împreună cu persoanele consacrate și cu atâția laici și laice care în parohii, în asociații și în mișcări fac tangibil răspunsul Bisericii la strigătul săracilor, să trăiască această Zi Mondială ca un moment privilegiat de nouă evanghelizare. Săracii ne evanghelizează, ajutându-ne să descoperim în fiecare zi frumusețea Evangheliei. Să nu lăsăm să cadă în gol această oportunitate de har.”
