Patru sute de ani de la întemeierea Episcopiei de Bacău
03.09.2007, Bacău (Catholica) - S-au împlinit 400 de ani de la întemeierea Episcopiei Romano-Catolice de Bacău, informează Ercis.ro. Evenimentul a fost marcat la 1 septembrie printr-o serie de manifestări organizate de Episcopia Iaşi şi Decanatul de Bacău. Au fost momente de cinstire a istoriei şi memoriei înaintaşilor, de respect faţă de credincioşii catolici din Bacău, faţă de călugării, preoţii şi episcopii care au slujit în fosta Episcopie de Bacău.
Mai întâi la ora 10.00 s-au dezvelit şi binecuvântat monumentului comemorativ, amplasat în Str. Bucovinei, 21. Au vorbit PS Petru Gherghel şi Romeo Stavarache, primarul Bacăului. S-a făcut şi o rugăciune pentru cei ce odihnesc în cimitirul ce se află în zona respectivă. Monumentul aminteşte că în Bacău „s-au aflat: biserica Adormirea Maicii Domnului (sec. XV-XVII), devenită catedrală (sec. XVII); Mănăstirea Franciscanilor Observanţi (sec. XV-XVII); reşedinţa Episcopiei Romano-Catolice de Bacău (1607-1818) şi cimitirul catolic (sec. XV-XX). În catedrală au fost înmormântaţi episcopii: Bernardino Quirini (+ 17 septembrie 1604); Ieronim Arsengo (+ 16 aprilie 1610); Valerian Lubieniecki (+ 12 decembrie 1617); Marco Bandini (+ 26 ianuarie 1650)”.
S-a mers apoi în procesiune spre biserica „Sfinţii Petru şi Paul”, unde la ora 11.00 s-a celebrat Sfânta Liturghie. A prezidat PS Petru Gherghel, Episcop de Iaşi. Au participat PS Anton Coşa, Episcop de Republica Moldova, PS Aurel Percă, auxiliar de Iaşi, PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de Bucureşti, peste 90 de preoţi, mulţi credincioşi, profesori şi cercetători în istorie. Au fost prezente şi autorităţile civile locale şi judeţene. La omilie, Episcopul Diecezei de Iaşi a dezvoltat pilda bobului de grâu care dacă moare aduce rod mult. La finalul Liturghiei au adus un salut PS Cornel Damian şi PS Anton Coşa. A urmat la ora 12.30 momentul comemorativ istoric, prezidat de pr. Ştefan Lupu, lansându-se şi cartea Catolicii din Bacău, coordonată de Dănuţ Doboş. Au luat cuvântul: pr. Isidor Dâscă, pr. Anton Despinescu, Dănuţ Doboş, Gheorghe Bejan şi PS Petru Gherghel.
Conform documentelor istorice, în ţinutul Moldovei, după Episcopia de Milcov (1227-1241), Episcopia de Siret (1371-1434) şi Episcopia de Baia (1418-1523), între anii 1607 şi 1818, oraşul Bacău a fost sediul Episcopiei Romano-Catolice de Bacău. La 17 septembrie 1607, Papa Paul al V-lea l-a numit pe Ieronim Arsengo Episcop de Bacău (1607-1610), numirea acestuia fiind echivalentă cu data de naştere a Episcopiei de Bacău. Numărul total al Episcopilor de Bacău a fost 19. După 1818, activitatea misionarilor catolici din Moldova a fost coordonată de la Iaşi, unde a funcţionat Vicariatul Apostolic al Moldovei (1818-1884). În anul 1884, Papa Leon al XIII-lea a înfiinţat Episcopia Romano-Catolică de Iaşi. Catolicii în Bacău sunt atestaţi pentru prima dată în sec. al XV-lea. Biserica, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (sec. XV-XVII), a devenit Catedrală în 1607. În ea au fost înmormântaţi patru Episcopi. La 23 septembrie 1676, râul Bistriţa a distrus biserica, mănăstirea şi reşedinţa episcopală. După surparea catedralei, centrul de cult al catolicilor s-a mutat la biserica „Sfântul Nicolae”, atestată la sfârşitul sec. al XVI-lea, cu cimitir în jurul ei.
In anul 1622, la 14 ianuarie, Papa Grigore al XV-lea a înfiinţat Congregaţia De Propaganda Fide, care avea să înfiinţeze prima ei misiune pe 25 aprilie 1623, încredinţată Franciscanilor Conventuali, sub titlul Misiunea Fraţilor Minori Conventuali din Moldova şi Valahia.
Prefecţii Misiunii, care între 1623– 1650 aveau reşedinţa la Constantinopol, deoarece erau şi Miniştrii provinciali de Orient şi Vicari Patriarhali Latini, aveau sa fie prezenţi în Misiune începând cu anul 1650. Aceştia, de cele mai multe ori, inclusiv până în secolul al XIX-lea, aveau şi titlul de Vicari apostolici sau chiar de Episcopi şi Vizitatori apostolici.
Prefectul Misiunii Franciscane Conventuale din Moldova, Nicolaus Iosephus Camilli, a fost numit Vizitator apostolic pentru Moldova la 16 septembrie 1881, iar la 4 decembrie 1881 a fost consacrat cu titlul de Episcop de Mosynopolis. După înfiinţarea Arhiepiscopiei de Bucureşti de către Papa Leon al XIII-lea, la 27 aprilie 1883, prin bula „Quae in christiani nominis incrementum”, avea să fie întemeiată şi Episcopia de Iaşi, la 27 iunie 1884, fiind numit titular episcopul franciscan conventual Nicolaus Iosephus Camilli.
De asemenea, s-a stipulat împărţirea Provinciei în 4 Custodii cu 10 parohii, împreună cu filialele lor: Bacău (Prăjeşti, Bacău, Fărăoani, Luizi-Călugăra), Galaţi (Galaţi, Huşi), Săbăoani (Săbăoani, Adjudeni, Hălăuceşti) şi Trotuş (Târgu-Trotuş).
Adesea s-a trecut cu vederea si s-a evitat sa se vorbeasca despre Contributia Ordinului Franciscan Conventual pe teritoriul Moldovei.