Pr. Isidor Iacovici: Episcopul Anton Durcovici (1888-1951), martor al lui Cristos
01.07.2018, Iași (Catholica) - La Editura Sapientia din Iași a apărut recent cartea Episcopul Anton Durcovici (1888-1951), martor al lui Cristos. Mărturia până la martiriu în timpul comunismului din România, scrisă de pr. dr. Isidor Iacovici. Cartea apare în colecția „Disertații doctorale”, în formatul 17×24, are 344 pagini și poate fi procurată de la Librăria Sapientia (www.librariasapientia.ro), precum și de la celelalte librării catolice din țara la prețul de 30 lei.
Lucrarea de față este rodul muncii depuse de pr. dr. Isidor Iacovici pe parcursul mai multor ani de studiu la Roma și constituie o dizertație doctorală în care autorul a analizat profilul spiritual al vrednicului nostru păstor, Episcopul Anton Durcovici, chemat să slujească și să se jertfească pentru noi, catolicii din România. În Vechiul Testament, între diferitele jertfe pe care Domnul le-a prescris poporului ales să i le aducă, se află și „arderea de tot”, „mireasmă plăcută înaintea Domnului” (cf. Lev 1,1-17). Parcurgând cu viu interes informațiile prezentate în acest studiu despre viața, opera și moartea Fericitului Anton, putem să înțelegem mai bine sacrificiul pe care el l-a adus Domnului pentru poporul ce i-a fost încredințat spre păstorire.
Drumul vieții Fericitului Anton Durcovici a început la Bad Deutsch Altenburg, a continuat la Iași, unde a venit împreună cu mama sa, Maria, și cu fratele său, Francisc, apoi s-a mutat la București și Roma, unde a primit marea demnitate de preot, după care a revenit la București pentru a lucra în școlile Arhidiecezei și, în cele din urmă, a ajuns din nou la Iași, ca Episcop. Acest drum l-a făcut să înțeleagă că trebuie să se ofere, să se jertfească zilnic, ca o „mireasmă plăcută înaintea lui Dumnezeu”, răspândind în jur parfumul și lumina iubirii lui Dumnezeu.
Bucurându-se de o atmosferă familială în școlile prin care a trecut, odată ajuns preot, slujitor al altarului, a răspândit în jur bucuria unui suflet în care nu mai era loc decât pentru Dumnezeu, pentru alumni și pentru poporul creștin, tuturor oferindu-le cu generozitate din înțelepciunea sa și jertfindu-se pentru cei încredințați grijii lui pastorale. Convingerea cu care s-a pregătit, a muncit, a studiat și a lucrat în via Domnului și în grădina Maicii Domnului a fost că fără sacrificiu, fără iubire, nu există adevărată demnitate, fericire și mântuire. Doar sacrificiul, rugăciunea și munca pot aduce pe altarul slujirii și al iubirii roade bogate. Ales Episcop de Iași, a răspuns din nou cu un „Da” generos și cu o disponibilitate totală de a aduce pe altarul lumii jertfa iubirii și a dăruirii în rugăciune și muncă. Timpurile tulburi care s-au abătut asupra țării și poporului nostru cereau o astfel de viață de rugăciune, de sacrificiu și de dăruire și el era pregătit pentru aceasta.
Știind la ce îl cheamă Dumnezeu, deseori se retrăgea în fața tabernacolului, în care îl vedea pe Isus, cel care s-a jertfit pe sine pentru întreaga omenire. La „Prizonierul din iubire” a văzut că acesta, prin viața și dăruirea Sa, a îndeplinit ceea ce Domnul i-a cerut lui Moise: jertfa cea mai mare, „arderea de tot”. S-a convins că doar prin rugăciune poate rămâne statornic și liber pentru sacrificiu, că jertfele din Vechiul Testament erau doar o proiecție a ceea ce trebuia să se împlinească în Mântuitorul omului, Fiul Tatălui. Isus, luminat de Duhul Sfânt, a primit de bunăvoie crucea și moartea, ca pe o adevărată ardere de tot, iar sacrificiul său a împăcat cerul cu pământul și ne-a adus iertarea și fericirea. Este exemplul bobului de grâu, care numai dacă moare poate aduce rod (cf. In 12,24).
Autorul lucrării de față ne ajută să descoperim sensul vieții, operei și jertfei Fericitului Anton Durcovici. Prin credința sa de nezdruncinat, el a avut curajul să meargă pe urmele lui Cristos, până la sacrificiul suprem, și, astfel, a devenit exemplu și încurajare pentru credincioși în momentele grele ale prigoanei comuniste. Privind la el, învățăm și noi, cei de azi, să rămânem fideli iubirii lui Cristos, care s-a ridicat victorios din mormânt și, ca o candelă strălucitoare, luminează pe toți oamenii. Considerăm că această lucrare reprezintă o binecuvântată inițiativă și constituie un bun ajutor pentru oricine dorește să descopere profilul spiritual al Episcopului nostru, Fericitul Anton. Lucrând și ca postulator al cauzei Fericitului Anton Durcovici, pr. dr. Isidor Iacovici a îmbogățit lucrarea sa de doctorat cu numeroase informații, adunate cu multă migală, despre viața, opera și jertfa marelui Păstor. De aceea, ne bucurăm că acum o putem citi și în limba română.
Un gând de prețuire pentru autor, pentru traducător și pentru toți cei ce vor parcurge această carte și vor continua să aprofundeze profilul spiritual al Fericitului Anton. Împreună cu el, spunem și noi: „Fericit poporul al cărui Dumnezeu este Domnul” (Ps 143,15). Binecuvântat să fie Dumnezeu în sfinții săi! (prezentare semnată de PS Petru Gherghel, Episcop de Iași)
Imagini
