PF Kiril și PF Bartolomeu – întâlnire în penumbră pe tema ucraineană
01.09.2018, Constantinopol (Catholica) - „Am discutat probleme care ne privesc, dar de vreme ce a fost o întâlnire fraternă, fără ordini de zi și de coordonare, nu aș vrea să fac referință la detalii.” Așa a declarat Patriarhul ortodox rus Kiril, la aeroportul din Istanbul, în timp ce se pregătea să se întoarcă acasă după acel summit-fulger care ieri, în palatul patriarhal din Fanar, a pus în confruntare timp de mai puțin de cinci ore pe reprezentanții cei mai de seamă ai Patriarhiei de Moscova și al Patriarhiei ecumenice de Constantinopol cu privire la „problema ucraineană”, care de mult timp pune sub presiune raporturile dintre Bisericile ortodoxe.
În acea țară fostă sovietică, sectoare ecleziale și tot frontul politic naționalist cer cu insistență de mulți ani ca Patriarhia de Constantinopol să își dea sprijinul său canonic recunoașterii unei Biserici Ortodoxe naționale, complet independente de Patriarhia de Moscova. Un scenariu pe care Biserica Ortodoxă Rusă a refuzat până acum să îl ia în considerare. Întâlnirea de astăzi de la Fanar a fost prezentată ca o trecere cheie pentru a încerca să se imagineze dezvoltările viitoare ale problemei. În așteptarea comunicatelor și bilanțurilor oficiale, declarațiile improvizate date până acum de participanții la întâlnire ne fac să ne gândim că întâlnirea s-a desfășurat într-un climat formal cordial dar fără căldură excesivă (delegația rusă nu s-a oprit nici pentru prânz), și că nu a fost găsit vreo soluție definitivă pentru a rezolva nodul ucrainean, lăsând deschis drumul pentru viitoare evoluții (deci și la posibile soluții de compromis).
Declarațiile făcute de PF Kiril după întâlnire au fost în tonuri prudente și asiguratoare. „Conversația”, a spus primatul Ortodoxiei ruse, „a fost foarte bună. Am luat asupra noastră responsabilitatea pentru starea ortodoxiei în lume, dar și pentru starea sufletelor celor care sunt sub responsabilitatea noastră”. PF Kiril – care în cadrul întâlnirii a avut și jumătate de oră de colocviu în doi cu Patriarhul Bartolomeu – a exprimat și dorința ca dialogul să continue. Pe de altă parte, la Kiev deja în acest ore sunt lansate cu surle și trâmbițe declarațiile făcute la mass-media ucrainene de Emmanuel Adamakis, Mitropolit din Patriarhia ecumenică în Franța: „Patriarhia ecumenică”, a afirmat IPS Emmanuel, „a decis să folosească toate mijloacele pentru a rezolva problema recunoașterii autocefaliei ortodoxe din Ucraina. Decizia a fost luată în aprilie. Și noi punem în practică această decizie. Acest lucru a fost comunicat Patriarhului Kiril în cursul vizitei sale.”
Cuvintele Mitropolitului Emmanuel sunt interpretate în Ucraina ca o confirmare a iminentei recunoașteri a Bisericii Ortodoxe Ucrainene pe deplin independente de Patriarhia de Moscova. Întâlnirea este citită de unii analiști ca începutul unei tratative de dezvoltat în timpurile medii-lungi, menite să găsească pe teren soluții care să țină cont de dorința Bisericii Ortodoxe Ruse (de exemplu, imaginând să mențină structuri canonice care să garanteze jurisdicția directă a Patriarhiei moscovite asupra milioanelor de ortodocși care locuiesc în Ucraina care nu vor să se despartă de Biserică). În timpul întâlnirii – afirmă surse apropiate de Patriarhia ecumenică, confirmând impresia unei tratative destinate să dureze pentru un timp încă nedefinit – Patriarhul rus ar fi propus și convocarea unui seminar de experți – teologi, istorici, canoniști – pentru a studia documentele și a verifica prin instrumente corespunzătoare statusul canonic al ortodoxiei din Ucraina și legitimitatea și oportunitatea de a recunoaște o eventuală Biserică Ortodoxă Ucraineană autocefală.
Dosarul ucrainean va continua și în viitorul apropiat să alimenteze tensiuni între Bisericile Ortodoxe, fiind expus la presiuni și interferențe exercitate de toate aparatele de putere politică și ecleziastică interesate de acțiune. Asumarea de criterii autentic ecleziale rămâne unica șansă pentru a găsi căi de ieșire raționale și nevătămătoare pentru credința celor botezați. „Noi, a spus PF Bartolomeu deschizând întâlnirea de la Fanar, „credem în puterea dialogului. În timp ce liderii politici folosesc dialogul pentru a rezolva problemele din țările lor, noi, lideri religioși, folosim dialogul în măsură și mai mare, pentru că aceasta este calea care ne-a fost lăsată ca moștenire de Dumnezeu însuși”. PF Kiril, la rândul său, a amintit că Bisericile Ortodoxe „cu harul lui Dumnezeu” au depășit mereu în trecut dificultăți și conflicte, precizând că spre deosebire de liderii politici „noi reprezentăm desigur interesele Bisericilor noastre, dar ne preocupăm și de unitatea și de binele Bisericii în ansamblul său”. În zilele trecute au reieșit și mai evident factorii politici, atât ecleziastici cât și seculari, care intră în joc în problema ucraineană, transformând-o într-o probă delicată și riscantă pentru unitatea Bisericilor Ortodoxe.
Teologii și canoniștii de la Patriarhia ecumenică de Constantinopol se încred în forța argumentelor teologice, istorice și juridice care atestă că este pe deplin legitimă grija arătată de Patriarhul Bartolomeu în privința sfâșierilor ortodoxiei ucrainene, inclusiv atenția acordată de el și cererilor de a recunoaște autocefalia (autonomia deplină) Bisericii Ortodoxe Ucrainene față de Patriarhia de Moscova. Totuși pe planul concret se lungește lista de primați și înalți reprezentanți ortodocși care se declară contrari oricărei decizii cu privire la dosarul ucrainean care să fie pusă în practică de Patriarhia ecumenică de Constantinopol în manieră unilaterală, fără consensul Patriarhiei de Moscova.
Patriarhul ortodox sârb Irineu a difuzat ulterior un document de 15 pagini, publicat de website-ul grec filo-rus Romfea, pentru a manifesta cu putere preocuparea în fața ipotezei că alegerile Patriarhiei ecumenice pot în vreun fel să legitimeze gruparea eclezială care în Ucraina este condusă de Filaret Denysenko, Mitropolitul ortodox despărțit de Patriarhia de Moscova în 1992, proclamat „Patriarh de Kiev” în 1995, excomunicat de Biserica Rusă în 1997 și considerat schismatic de toate Bisericile din Ortodoxie. În intervenția sa, Patriarhul sârb vorbește despre statele moderne secularizate care „încearcă să folosească Biserica pentru a sluji ideologia lor și puterea lor” și pentru aceasta alimentează un etno-centrism anormal și chiar ideea de stat clerical, în detrimentul „caracterului universal și ecumenic al Bisericii lui Dumnezeu”. Presiunile puterilor seculare, conform PF Irineu, alimentează între Bisericile Ortodoxe fracturi și conflicte pe care el le definește „schisme politice”. Primatul ortodoxiei sârbe declară explicit că se teme ca acest „caz Ucraina” să fie model pentru instanțele autonomiste ale comunităților ortodoxe din Macedonia și Muntenegru.
În zilele trecute, și Episcopul palestinian Theodosios Hanna, de la Patriarhia greco-ortodoxă de Ierusalim, a declarat că eventualele decizii ale Patriarhiei ecumenice de Constantinopol cu privire la situația Ortodoxiei din Ucraina trebuie să fie luate în coordonare totală cu Patriarhia de Moscova. Pe versantul politic, în ultimele săptămâni au devenit tot mai explicite semnalele de insatisfacție din ambientele naționaliste ucrainene datorită presupuselor ezitări ale Patriarhiei ecumenice cu privire la „proiectul” autocefaliei ucrainene. Acest proiect a devenit de fapt unul din argumentele puternice pe care președintele Petru Poroshenko vrea să le folosească pentru a-și asigura realegerea la alegerile prezidențiale din 2019. Faptul că obiectivul autocefaliei nu a fost încă obținut a alimentat nervozitatea comentatorilor aliniați cu actuala conducere politică ucraineană. Unii dintre ei au început să rezerve articole și comentarii și împotriva Patriarhului Bartolomeu, acuzat că manipulează „proiectul-autocefalie” cu decizia sa de a lărgi consultările cu privire la problema ucraineană cu toate Bisericile Ortodoxe (expunând în acest mod aspirațiile actualei conduceri ucrainene la riscul de a vedea schimbat cadrul politic național). (material Vatican Insider, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru ITRC.ro)
