Mons. Lazzaro You: Este nevoie de o nouă speranță pentru tineri
03.10.2018, Roma (Catholica) - „M-am rugat mult pentru acest Sinod, pentru că este nevoie de o nouă speranță, o nouă eră pentru tineri. Pentru că au pierdut încrederea nu numai în viitorul ci și în prezentul lor. Ceea ce îmi doresc este ca tinerii – prin acest Sinod – să poată găsi o forță pentru a merge înainte. Vom face aceasta împreună, pe un drum împreună cu ei”. Sinodul între așteptări și provocări de înfruntat – Agenția SIR a vorbit despre aceasta cu Mons. Lazzaro You Heung-Sik, Episcop de Daejeon (Coreea), ajuns în aceste zile la Roma, după un pelerinaj la Lourdes, pentru a participa la Sinod ca membru numit de Papa.
– Mons. Lazzaro You, ce realitate trăiesc tinerii coreeni?
– Îi văd în dificultate. Încă de copii cresc într-o societate puternic influențată de o cultură a competiției. Și competiția blochează raportul fratern, îndepărtează posibilitățile de prietenie și face să crească în singurătate. Însă omul este prin natura sa chemat la conviețuire și la relația cu alții. Apoi asistăm la o scădere a nașterilor: se face un copil, maxim doi. Și această realitate este motiv de îngrijorare, pentru că familia este școală de umanitate, loc în care se învață toate virtuțile și unde se învață arta împărtășirii cu alții.
– Toate acestea ce climat generează?
– Eu văd în general un climat de nesiguranță și o mare provocare. Când în urmă cu 4 ani a venit în Coreea pentru a VI-a Zi asiatică a tinerilor, Papa Francisc le-a dat tinerilor prezenți forța de a merge înainte, cerându-le să nu piardă niciodată speranța. Pentru că dacă un tânăr pierde speranța, a pierdut totul. A nu pierde niciodată speranța, ci a merge înainte. Și tot cu acea ocazie, Papa Francisc i-a arătat ca model pentru tinerii din toată Asia pe martirii coreeni, pentru că au știut să găsească forța de a merge înainte și de a crede în viață și în situații de extremă dificultate, cu darul credinței.
– Astăzi Biserica este în măsură să se oprească și să asculte ce au de spus tinerii?
– Citind instrumentum laboris, mi-am făcut o cercetare a cugetului. Cât i-am ascultat pe tineri în acești ani? Tinerii trebuie ascultați până la capăt. Pentru că numai dacă sunt primiți astfel se simt iubiți de Biserică și de adulți. În schimb parcă am impresia că până astăzi noi, adulții, noi, Episcopii, am vorbit mereu tinerilor dându-le indicații și învățături. Și acest lucru tinerii nu îl acceptă. Numai atunci când îi ascultăm cu adevărat și numai atunci când tinerii simt că sunt ascultați de Biserică și de adulți, vor ști cum să meargă în Biserică și în societate. Cât de important este, pentru mine: într-un timp în care suntem înconjurați de foarte multe glasuri care strigă tare, trebuie să învățăm să stăm în ascultare și să ne deschidem la glasul Duhului Sfânt pentru a găsi căile și a ști cum să mergem.
– Dar tinerii iubesc Biserica? În diferite părți ale lumii sunt atâtea scandaluri care pun Biserica într-o lumină întunecată. Din păcate, aceste scandaluri au îndepărtat atâția tineri de Biserică. Cum se răspunde la această provocare?
– Cu tinerii trebuie să fim onești, sinceri, chiar umili. Dar este important și să dăm mărturie, adică să arătăm cu viața în ce credem. Pentru că numai atunci când văd și aud, tinerii încep să se deschidă și să creadă. Nimeni nu pornește să urmeze cuvintele. Pe de altă parte, suntem credibili numai dacă răspundem la Evanghelie. Numai Evanghelia are valoare și credibilitate. Tot restul nu.
– Pentru prima dată vor participa la Sinod doi Episcopi din China. Ce înseamnă pentru Asia și pentru Biserica din Asia participarea lor și deschiderea Bisericii universale față de China?
– Cât de mult am dorit și cât de mult m-am rugat pentru ca toate acestea să se întâmple! Adică să se deschidă China și Sfântul Scaun la un raport între ele just. Este o țintă la care au lucrat foarte mult Papa Ioan Paul al II-lea, Papa Benedict al XVI-lea și, acum, Papa Francisc. Această știre ne bucură profund. Fiind coreean, am citit scrisoarea Papei Francisc adresată poporului chinez și am primit cu bucurie știrea despre acest Acord semnat la Pechin. Mă voi apropia de acești doi Episcopi pentru a crea cu ei un raport nou. Demonstrează că drumurile păcii și reconcilierii sunt posibile mereu. Să privim la ce s-a întâmplat, de exemplu, în Coreea. Până anul trecut, toți credeam că eram pe marginea unui conflict nuclear și, în schimb, s-a deschis la o nouă eră. A suflat un vânt nou al Duhului Sfânt. Trebuie să știm să percepem aceste semne ale timpurilor, deschizând inima și stând în ascultarea lui Dumnezeu, care este iubire și stăpân al istoriei. (material tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru ITRC.ro)
