Papa Francisc: Contemplația și slujirea, drumul firesc al creștinului

09.10.2018, Vatican (Catholica) - Surorile lui Lazăr din Evanghelie, Marta și Maria, ne învață cum trebuie trăită viața creștinului, armonizând contemplația și slujirea, pentru a deveni un „îndrăgostit” de Domnul. La predica de la Sfânta Liturghie celebrată marți, 9 octombrie a.c., în capela Casei Santa Marta din Cetatea Vaticanului, Papa Francisc a vorbit pe marginea lecturilor biblice ale zilei (Gal 1,13-24 și Lc 10,38-42) și a încheiat cu invitația de a medita la spiritul cu care ne desfășurăm munca și la timpul dedicat contemplației.

Cele două surori, a explicat Papa Francisc, ne învață prin modul lor de a acționa cum trebuie să meargă înainte viața creștină: Maria îl asculta pe Domnul, Marta era dedicată treburilor casei. „Sunt mulți creștini care, da, merg duminica la Liturghie, dar apoi sunt ocupați, mereu. Nu au timp nici pentru copii, nici chiar să se joace cu copiii. E urât acest ‘Am atâtea de făcut, sunt ocupat…’ În cele din urmă, ajung să cultive acea religie care este ‘ocupatismul’: sunt din grupul celor ocupați, care mereu fac și dreg. Oprește-te, uită-te la Domnul, ia Evanghelia, ascultă Cuvântul Domnului, deschide-ți inima! Nu, ei au mereu limbajul mâinilor, iar și iar. Ei fac mult bine, dar nu binele creștin, ci binele uman. Acestora le lipsește contemplația. Aceasta îi lipsea Martei.”

Cu totul altfel era situația Mariei, care stătea la picioarele Domnului și asculta cuvântul Său. Felul ei de a fi nu înseamnă un „dolce far niente”, o trândăvie complăcută. Ea ținea ochii îndreptați spre Domnul, „pentru că Domnul îi mișca inima și de aici, de la inspirația Domnului, vine munca pe care trebuie să o îndeplinească mai târziu”. Este regula Sfântului Benedict, „ora et labora” (roagă-te și muncește), dar mai ales, este ceea ce a trăit Sfântul Apostol Paul: după ce a fost ales de Dumnezeu, Paul nu a mers imediat să predice Evanghelia, ci s-a dus să se roage, „să contemple misterul lui Isus Cristos care i-a fost revelat”.

„Tot ce făcea [apostolul] Paul, făcea cu acest spirit de contemplație, al celui care privește la Domnul. Și Domnul era cel care vorbea din inima lui, pentru că Paul era un îndrăgostit de Domnul. Acesta e cuvântul cheie pentru a nu greși: îndrăgostiți. Noi, ca să știm de ce parte ne aflăm, dacă exagerăm pentru că mergem într-o contemplație prea abstractă, chiar gnostică, sau dacă suntem prea ocupați, trebuie să ne punem întrebarea: ‘Sunt eu un îndrăgostit de Domnul? Sunt sigur, sunt sigură că El m-a ales? Sau trăiesc creștinismul așa, făcând lucruri peste lucruri: da, fac cutare, fac și iar fac, dar inima, este capabilă de contemplație?'”

Este ca atunci când soțul se întoarce acasă de la muncă iar soția este în așteptarea lui: cea care este cu adevărat îndrăgostită nu își vede în continuare de treburi, ci „își ia timp ca să stea cu el”. De aici, îndemnul Pontifului pentru ca și noi să ne luăm timp pentru Domnul slujind celorlalți: „Contemplație și slujire, aceasta este calea noastră în viață. Fiecare dintre noi să mediteze: cât timp pe zi dedic eu în contemplarea misterului lui Isus? Și apoi: cum lucrez? Lucrez atât de mult încât pare o alienare, sau lucrez de o manieră coerentă cu credința, lucrez ca un serviciu care decurge din Evanghelie? Ne prinde bine să ne gândim la toate acestea.” (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News România)

Sursa: Vatican News România