Unitatea trebuie să fie o prioritate, spun ortodocşii
18.07.2007, Viena (Catholica) - Ruperea comuniunii euharistice dintre Răsărit şi Apus este o tragedie comună, şi căutarea unităţii trebuie să fie la fel de importantă pentru ambele părţi, afirmă Episcopul ortodox Hilarion Alfeev al Vienei şi Austriei. Episcopul, care este şi reprezentant al Bisericii Ortodoxe Ruse la instituţiile europene, a vorbit pentru agenţia ZENIT despre documentul „Răspunsuri la unele întrebări privind anumite aspecte ale doctrinei Bisericii”, publicat marţi, 10 iulie 2007, de Congregaţia pentru Doctrina Credinţei. Documentul, a spus Episcopul Alfeev, „nu aduce nimic nou în comparaţie cu documentele anterioare similare, precum `Dominus Iesus`”.
Episcopul Alfeev a recunoscut că explicaţia documentului cu privire la Biserică, şi mai exact faptul că Biserica lui Cristos subzistă în Biserica Catolică, este o idee pe care ortodoxia nu o acceptă. „Distincţia dintre `subzistă` şi `este prezentă şi lucrătoare` este probabil semnificativă din punctul de vedere al tradiţiei teologice latine, dar nu prea are mult sens pentru un teolog ortodox”. „Pentru noi”, a explicat Episcopul Alfeev, „`a subzista` înseamnă tocmai `a fi prezent şi a lucra`, şi credem că Biserica lui Cristos subzistă, este prezentă şi lucrătoare în Biserica Ortodoxă”. Totuşi, prelatul a mai afirmat că Bisericile Ortodoxe împărtăşesc viziunea Bisericii Catolice cu privire la celelalte comunităţi ecleziale.
„Cu privire la Bisericile Ortodoxe”, a spus el, „documentul reafirmă că `aceste Biserici, deşi despărţite [de Roma], au sacramente adevărate şi, mai ales, în puterea succesiunii apostolice, au Preoţia şi Euharistia`”. Astfel, succesiunea apostolică şi sacramentele sunt indicate ca fiind caracteristici esenţiale ale Bisericii. „Şi ortodoxia crede că succesiunea apostolică şi sacramentele sunt caracteristici esenţiale ale Bisericii. De aceea este de acord că acele comunităţi ecleziale care nu au succesiunea apostolică şi nu au păstrat înţelegerea autentică a Euharistiei şi celelalte sacramente nu pot fi numite `Biserici` în sensul adecvat”. „Despărţirea dintre ortodocşi şi protestanţi”, a subliniat Episcopul Alfeev, „este aşadar mult mai profundă substanţială decât diviziunea dintre ortodocşi şi catolici”.
Prelatul ortodox rus a vorbit despre unul dintre principalele puncte de conflict pe calea unităţii dintre ortodocşi şi catolici – figura Episcopului Romei. Episcopul Alfeev a explicat: „Potrivit documentului, `comuniunea cu Biserica Catolică, al cărei cap vizibil este Episcopul Romei şi Succesorul lui Petru, nu este un atribut extern oarecare al Bisericii particulare, ci unul din principiile sale constitutive interne`. Aşadar, Bisericilor Ortodoxe în virtutea faptului de a nu fi în comuniunea cu Episcopul Romei `le lipseşte ceva în condiţia lor de Biserici particulare`”.
„Noi, ortodocşii, credem că, nefiind în comuniune cu noi, Bisericii Catolice `îi lipseşte ceva în condiţia ei`”. Totuşi, Episcopul Alfeev şi-a exprimat speranţa ca ambele Biserici să acorde prioritate unităţii. „Refacerea comuniunii cu Biserica Ortodoxă trebuie să fie la fel de importantă pentru Biserica Catolică precum este refacerea comuniunii cu Biserica Romei pentru Biserica Ortodoxă”, a spus el. „Ruperea comuniunii euharistice dintre Răsărit şi Apus este o tragedie comună, afectând atât Biserica Catolică cât şi Bisericile Ortodoxe”, a concluzionat Episcopul Alfeev. „Căutarea unităţii trebuie să fie de egală importanţă pentru ambele Biserici”.
Mitropolitul ortodox Kirill de Smolensk şi Kaliningrad, şeful Departamentului Patriarhiei Moscovei pentru Relaţii Externe, le-a declarat jurnaliştilor în Moscova că documentul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei poate contribui la atingerea unităţii, tocmai pentru că „pentru ca să aibă loc un dialog teologic onest, trebuie să avem o viziunea clară asupra poziţiei celeilalte părţi”. El a adăugat: „Ne ajută să înţelegem cât de diferiţi suntem”.

Din ce spune episcopul Vienei, rezulta clasica pozitie pe care o au si catolicii si ortodocsii, in sensul ca fiecare se considera adevarata Biserica a lui Cristos. Adica, atunci cand e vorba de protestanti, isi dau dreptate reciproc, dar cand e vorba de recunoasterea identitatii Bisericii Romei, care pastreaza succesiunea apostolica inca de la Sf. Petru, pe care Mantuitorul a zidit Biserica Sa, ortodocsii nu sunt de acord. Asta pentru a nu mai aminti si diferentele dogmatice. Si ma intreb atunci: oare unitatea se va realiza vreodata?