Analiză: Papa Francisc și Episcopii germani
03.02.2020, Vatican (Catholica) - Anul 2020 are o lună împlinită și deja așteptările sunt mari dinspre Papa Francisc. Raportul mult așteptat privindu-l pe ex-Cardinalul McCarrick ar trebui să apară la începutul acestui an; la fel și exortația apostolică așteptată în urma Sinodului pentru Amazonia. De asemenea, la orizont se află o nouă constituție despre reformarea Curiei Romane. Dar tensiunea majoră o reprezintă întrebarea care ar putea să definească întregul pontificat al Papei Francisc: ce va face cu germanii?
Conferința Episcopilor Germani s-a înscris pe o direcție de coliziune cu Roma încă de când au anunțat un „proces sinodal” de doi ani pentru a aborda – și reforma – învățătura și disciplina eclezială universală pe probleme ce se întind de la celibatul clericilor până la hirotonirea femeilor și căsătoria între persoane de același sex. Întrucât și-au expus public intențiile anul trecut, în parteneriat cu Comitetul Central al Catolicilor Germani (organism cu opinii opuse Bisericii cu privire la toate aceste probleme), s-au depus toate eforturile pentru a-i face pe germani să schimbe direcția.
Papa Francisc însuși a scris o scrisoare către întreaga Biserică din Germania, avertizând împotriva unei false sinodalități, una înrădăcinată în a face ca Biserica să se conformeze moralei și gândirii seculare moderne, fenomen pe care l-a numit „un nou pelagianism” care urmărește „să ajusteze viața Bisericii, adaptând-o la logica actuală”. Rezultatul, a spus Sfântul Părinte, va fi un corp eclesiastic „bine organizat și chiar modernizat, dar fără suflet și noutate evanghelică”.
Când îngrijorările pastorale ale Papei s-au dovedit fără ecou, diferite persoane din vârful Curiei Romane au dat avertismente explicite, mai întâi în privat, apoi public: planurile germane reprezintă o provocare pentru universalitatea învățăturii și disciplinei catolice și nu sunt valide, au spus ei. De neoprit, Episcopii germani au început săptămâna trecută prima sesiune a procesului lor sinodal, la Frankfurt. Nu este clar ce va face Papa Francisc ca răspuns, dar ceea ce este clar este faptul că agenda germană atinge toate problemele majore aflate pe biroul papal în acest an.
Problema celibatului clericilor a devenit un subiect controversat la Roma, înainte și după Sinodul pentru Amazonia. Cardinalii Marc Ouellet și Beniamino Stella au avut intervenții publice în apărarea disciplinei în octombrie anul trecut. Mai recent, Cardinalul Sarah a publicat o carte cu contribuții din partea Papei emerit Benedict al XVI-lea, în care este apărată cu hotărâre practica latină. În timp ce purtătorii de cuvânt papali oficiali au subliniat angajamentul personal al Papei Francisc față de celibat, nu ar fi o surpriză extraordinară să se anunțe o excepție la celibat, limitată la Amazonia, cu aprobare papală.
Încetarea obligativității celibatului este estimată ca unul dintre rezultatele procesului sinodal german, iar Episcopii au fost expliciți că vor profita de orice excepție făcută pentru Amazonia. Episcopul Franz-Josef Bode, vicepreședinte al Conferinței Episcopilor Germani, a declarat într-un interviu din 2018 că dacă hirotonirea bărbaților căsătoriți va fi permisă pentru Amazonia, germanii vor insista să obțină aceeași permisiune. „Este ceva evident”, a spus Mons. Bode la acea vreme, insistând că „urgența pastorală” din Dieceza sa de Osnabrück și din alte Dieceze germane este „diferită, dar tot foarte gravă”.
Episcopul Franz-Josef Overbeck de Essen, care este și președintele Adveniat, organizația germană de ajutorare pentru America Latină, a numit Sinodul Amazonian „un punct fără întoarcere” pentru Biserică și că „nimic nu va mai fi așa cum a fost”. În centrul disputei privind celibatul clericilor dar și alte schimbări plănuite de procesul sinodal german, este o luptă de putere tot mai mare între Roma și Biserica din Germania. În timp ce Papa Francisc și Curia sa au spus clar că doar Vaticanul poate trata probleme de învățătură și de disciplină universală a Bisericii, germanii au fost la fel de clari că văd un viitor foarte diferit pentru Biserică. Pe 27 ianuarie a.c., secretarul Conferinței Episcopilor Germani a acordat un interviu, insistând că este „inacceptabil” ca Roma să aibă în continuare controlul total asupra învățăturii și disciplinei universale. Iar pr. Hans Langendörfer SJ a cerut ca alte regiuni să urmeze exemplul german și să forțeze efectiv un nou model federal pentru Biserică.
În timp ce unii așteaptă ca problemele să ajungă în cele din urmă la Papa, care trebuie fie să le dea germanilor un verde explicit, fie să îi trimită forțat în banca lor, alții indică un alt punct din agenda Papei ca probabil deznodământ la disputa Roma-Germania. Consiliul Cardinalilor continuă să analizeze reacțiile cu privire la stadiul provizoriu al constituției apostolice „Evangelium praedicate”, privind structura și funcționarea Curiei Romane. Undeva în cadrul proiectului de text, în secțiunea care prezintă autoritatea Congregației pentru Doctrina Credinței (CDC), este o dispoziție care promovează direct propunerea germană pentru o Biserică federală.
Proiectul de text se referă la „responsabilitatea principală” a fiecărui Episcop și Conferință Națională Episcopală pentru Biserica proprie. În ceea ce ar fi o inovație semnificativă, proiectul de constituție se referă în mod specific la „adevărata autoritate doctrinară” a Conferințelor Naționale Episcopale și spune că CDC „va aplica principiul subsidiarității” la orice măsuri legate de „protejarea credinței”. Mai multe surse ce cunosc procesul de redactare au declarat pentru CNA că această prevedere, denumită „model de federalism”, a fost inserată la dorința Cardinalului Reinhard Marx de Munchen, șeful Conferinței Episcopilor Germani și membru cheie al Consiliul Cardinalilor. Aceleași surse, din mai multe departamente curiale, au declarat pentru CNA că inserția de două propoziții a fost în centrul criticilor primite vara trecută de la Episcopi din lumea întreagă.
Persoane din CDC și din Congregația pentru Episcopi au spus pentru CNA că, dacă dispoziția rămâne în textul final al constituției apostolice, aceasta ar valida în esență procesul sinodal german, indiferent de obiecțiile formulate de Curie. „Acesta este motivul încrederii și îndrăznelii lor”, a spus săptămâna aceasta un înalt oficial pentru CNA. „Este un joc al așteptării – ei ne spun ‘așteptați și vedeți [rezultatele noastre] înainte de a judeca procesul’, dar până atunci vor spune că au această autoritate și că invocă subsidiaritatea. Nu contează care dicaster este întâiul [în precedența romană], aceste două propoziții pot restructura întreaga Biserică.”
Papa Francisc a făcut din discuțiile deschise și uneori controversate un semn distinctiv al papalității sale și este perceput ca adeptul ascultării tuturor părților într-o problemă, înainte de a lua o decizie. Dar cu „procesul sinodal obligatoriu” acum în curs de recunoaștere, Papa poate percepe din ce în ce mai mult că Episcopii germani încearcă să îl prindă în colț pentru a le da undă verde. În timp ce este posibil să nu aibă loc o confruntare deschisă, pare tot mai mult că prelații germani nu îi lasă o altă opțiune. Indiferent dacă își îndreaptă atenția spre cel mai îndepărtat colț al Amazoniei sau spre reforma propriei Curii Romane, Papa Francisc ar putea să constate că toate drumurile trec prin Berlin în 2020.
