Au fost deschise arhivele Vaticanului privind pontificatul Papei Pius al XII-lea
04.03.2020, Vatican (Catholica) - Cu o decizie care a trezit un interes deosebit în opinia publică mondială, începând din 2 martie 2020, arhivele Sfântului Scaun referitoare la pontificatul Papei Pius al XII-lea (1939-1958) au fost deschise în totalitate cercetătorilor. Digitizarea documentelor oferă avantaje semnificative în demersul de studiere. Într-un interviu pentru Vatican News, secretarul pentru relațiile cu statele în cadrul Secretariatului de Stat, Arhiepiscopul Paul Richard Gallagher, și-a exprimat speranța ca deschiderea arhivelor să aducă o nouă lumină asupra Papei Pius al XII-lea, atât în anii grei ai nazismului cât și în perioada, nu mai puțin complexă, de ascensiune a comunismului.
Dacă opoziția Pontifului față de regimul fascist a fost recunoscută public încă din timpul vieții sale, se cunosc mai puține despre voința sa de a stabili contacte cu regimurile de obediență sovietică. În centrul atenției se află Arhiva Istorică a Secției pentru Relațiile cu Statele, o arhivă care a fost înființată în 1814 și funcționează în continuare. În interviul pentru Vatican News, Arhiepiscopul Gallagher a specificat că Arhiva Istorică cuprinde documentele care cândva aparțineau Sacrei Congregații pentru Afacerile Ecleziastice Extraordinare și, după anii 1960, Consiliului pentru Afacerile Publice ale Bisericii. Tot aici sunt păstrate documentele ședințelor la care au participat Cardinalii Sacrei Congregații pentru Afacerile Ecleziastice Extraordinare, fondul Caprano și documentele Cardinalului Agostino Casaroli.
Materialul documentar care privește pontificatul Papei Pius al XII-lea, care a condus Biserica între anii 1939-1958, acoperă o perioadă decisivă din istoria secolului trecut, practic de la al doilea război mondial până la războiul rece. Numai în Arhiva acestei Secții se găsesc aproximativ 2 milioane de fișe, echivalentul a 323 de metri liniari. Documentele dau mărturie pentru activitatea Sfântului Scaun în timpul conflictului mondial, raporturile diplomatice, chestiunile concordatare, tratatele și ratificările acestora, operele umanitare și de asistență, relațiile periodice cu privire la situațiile politico-religioase, chestiunile școlare, chestiunile referitoare la Cetatea Vaticanului, activitatea unor protagoniști precum Cardinalul Maglione, Mons. Tardini și Mons. Montini etc.
Numeroase sunt avantajele pentru cercetători după finalizarea procesului de digitizare a documentelor. Din 2 martie, afirmă Arhiepiscopul Gallagher, „peste 1.300.000 de documente în format digital, conectate la un inventar, vor fi puse la dispoziția cercetătorilor. Primii 10 ani ai pontificatului pacellian, cu toate seriile, sunt gata în totalitate. Pentru cea de-a doua jumătate, după 1948, se fac demersuri treptate pentru a completa toate seriile. Digitizarea are multe avantaje: pentru conservare, metoda digitizării garantează o păstrare mai corectă a documentelor unice în lume, eliminând uzura care provine din transportul materialelor de hârtie și din consultarea directă pe hârtie.”
„Există, totodată, un avantaj pentru consultare, din moment ce capacitatea sălii de consultare este de 20+2 persoane. În acest fel, fiecare cercetător are acces, de la fiecare loc de studiu, la întreaga cantitate de documente disponibile. Toți cercetătorii admiși vor putea să consulte simultan cu toți ceilalți toate documentele puse la dispoziție. Nu se mai pierde timp pentru așteptare. Va fi apreciată, probabil, și viteza de cercetare și de consultare. Un alt avantaj al digitizării va fi posibilitatea de a cere în timp real copiile documentelor pe care cineva dorește să le aibă pentru sine. Cererile și reproducerile documentelor se for realiza într-o manieră automată. Noua sală de consultări Papa Pius al XII-lea, situată în Torre Borgia, este dotată cu terminale specifice pentru vizualizare”.
Rugat să facă referință la vreo serie sau vreun fond particular de documente, Mons. Gallagher a spus: „În afară de seriile tradiționale ale fondului Congregații pentru Afacerile Ecleziastice Extraordinare, care corespund în mare parte națiunilor cu care Sfântul Scaun întreține raporturi diplomatice, pot să menționez volumele din seria S.A.R.E., Serviciul Ascultare Radio Extern. Din luna mai a anului 1944 până la sfârșitul războiului, un grup de călugărițe chemate să asculte principalele posturi de radio ascultau și transcriau programele radiofonice dedicate războiului cu știrile despre conflict, informau în timp real superiorii Secretariatului de Stat. Era vorba de diverse emițătoare din diferite națiuni de pe mai multe continente. Chiar și ‘Opera Sfântului Scaun pentru salvarea Romei 1939-1944’ merită cu siguranță să fie menționată. Mai este, apoi, o mare noutate: o cantitate imensă de documente din fondul multilateral, aproape 100.000 de documente în format digital, care poate trezi un mare interes”.
În ansamblu, din documente se poate vedea că „figura Papei Pius al XII-lea iese la iveală în toată amploarea sa de apărător al omenirii și de autentic păstor universal”, afirmă Arhiepiscopul Gallagher. „Papa Pacelli a fost un diplomat curajos. Ca Papă, el a arătat o caritate neîngrădită, dar nu întotdeauna înțeleasă și împărtășită, nici chiar între zidurile Vaticanului. Din documente vor ieși la vedere eforturile prin care a căutat să răspundă la cererile de ajutor pentru salvarea celor persecutați și a celor nevoiași care se aflau în pericol de moarte. Va ieși la iveală, cu siguranță, și ura nazismului față de Biserica Catolică și față de Papa”.
La ce se pot aștepta însă cercetătorii în privința situației din estul Europei în perioada de referință? Poate fi considerat Papa Pius al XII-lea un precursor al așa numitei „Ostpolitik”? „Nu îmi revine mie”, spune Mons. Gallagher, „să emit păreri sau judecăți de valoare, dar cu siguranță vor ieși la vedere documente neașteptate care vor oferi o nouă lumină în privința multor chestiuni. Studii recente arată că a existat, mai ales în perioada imediat următoare războiului, o activitate febrilă a unor persoane consacrate trimise de Papa pentru a încerca să negocieze cu unii reprezentanți sovietici de rang înalt. Sursele pe care le avem deja la dispoziție vorbesc de voința Papei Pius al XII-lea de a găsi un modus vivendi, cuvânt cheie al așa numitei Ostpolitik. Poate vom găsi cât de curând confirmarea”, a încheiat Mons. Gallagher. (pr. Adrian Dancă pentru Vatican News Romania)
