Ursula von der Leyen: Pentru a fi puternică Europa să fie unită și solidară
08.05.2020, Vatican (Catholica) - Visul lui Robert Schuman și al părinților fondatori ai Europei este încă viu și poate ajuta popoarele europene să depășească criza provocată de pandemie, întărind fundamentele solidarității. În ajunul Zilei Europei, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dialoghează cu L’Osservatore Romano și Vatican News despre marile teme ale momentului, de la angajarea de a găsi un vaccin împotriva virusului Covid-19 la măsurile pentru a susține economia continentală. Von der Leyen se oprește și asupra apelurilor Papei Francisc pentru unitatea popoarelor europene împotriva egoismelor naționaliste și asupra rolului pe care Uniunea Europeană poate să îl aibă la nivel internațional după sfârșitul pandemiei.
– Președinte Ursula von der Leyen, la câteva luni de la alegerea Dvs în fruntea Comisiei Europene trebuie să înfruntați o criză fără precedent pentru Europa. Cum trăiți, personal, acest moment dificil?
– Criza actuală ne pune pe toți la încercare până la extrem. De două luni petrec cea mai mare a timpului la Berlaymont, edificiul care găzduiește Comisia la Bruxelles. Din cauza riscului de infectare, actualmente există numai un grup restrâns de circa doisprezece colaboratori care lucrează acolo. Vorbesc comisarilor în fiecare zi via video, chiar dacă ne aflăm în același edificiu. Și uneori reușesc să merg la alergare în vreun loc verde. Este ceea ce are nevoie sufletul. În plus, în fiecare seară vorbesc via video cu soțul meu și cu copiii mei mari. Sunt fericită că toți se simt bine. Mă gândesc și la numeroasele familii care nu sunt așa de norocoase și care trebuie să se îngrijoreze mult pentru cei dragi ai lor. Actualmente atâtea persoane sunt constrânse să rămână acasă. Eu am posibilitatea de a face multe. Acest lucru mă ajută.
– La 9 mai vom celebra Ziua Europei. Ce semnificație poate avea, astăzi, pentru cetățenii europeni, care se află în mijlocul celei mai grave crize de la al doilea război mondial?
– Uniunea Europeană a schimbat foarte bine destinul continentului nostru. S-a născut din cenușa unei crize care a devastat continentul. Și în timpuri de criză ca acela pe care îl trăim putem să îi apreciem adevărata valoare. Pentru părinții mei Europa însemna pace. Pentru generația mea este libertate și stat de drept. Pentru generația copiilor mei înseamnă viitor și deschidere la lume. Uneori considerăm Europa sigură. Uităm ce bun prețios este a trăi în prosperitate economică, în coeziune socială, în respectarea drepturilor umane. Ca pentru libertate și sănătate, le apreciem adevărata valoare numai atunci când ne temem să le pierdem. Actuala pandemie ne amintește aceasta în mod dureros. Așa cum a spus Alcide De Gasperi: „Numai dacă vom fi uniți vom fi puternici, numai dacă vom fi puternici vom fi liberi”. Trebuie să continuăm să lucrăm pentru o Europă mai apropiată, mai unită. Anul acesta Sărbătoarea Europei va fi un pic diferită. Însă îmi doresc ca oricum să poată fi un moment de celebrare pentru toți europenii, de celebrare a prieteniei, a unității și a solidarității între țări și persoane.
– În acest moment al pandemiei, Papa Francisc a îndemnat de mai multe ori Europa să se întoarcă la visul părinților fondatori, un vis de solidaritate și de pace. Este posibil de realizat acest vis? Cum poate fi făcut el concret?
– La 9 mai vom celebra a 70-a aniversare a declarației lui Robert Schuman, care a devenit după aceea punctul de plecare a drumului nostru spre Uniunea Europeană. Declarația lui Schuman a schimbat destinul continentului nostru. Cererile sale ale unei Europe unite și solidare sunt mai valabile ca oricând. Astăzi nu văd tribut mai bun pentru cuvintele lui Schuman decât solidaritatea între țările Uniunii Europene. Medicii și infirmierii români și norvegieni care au mers la Bergamo pentru a-i asista pe bolnavi, Germania care a pus la dispoziție locurile sale de terapie intensivă pacienților care proveneau din Italia, Franța, Olanda și Republica Cehă care au trimis măști în Spania. Șocul coronavirusului conține și un mesaj salutar în sens larg: cel care se privește numai pe sine însuși, nu merge departe. Numai împreună putem depăși crize importante, conflicte și reforme. Acest lucru este valabil și pentru planul de recuperare sau pentru Uniunea noastră Europeană. Trebuie să fie puternic și să traseze cu marcaje ample drumul Europei spre viitor. Lupt pentru o Europă bazată pe solidaritate, care să îmbrățișeze cu curaj oportunitățile verzi și digitale și care să fie mai solid pregătită pentru crize viitoare.
– Pandemia scoate la iveală noi egoisme naționaliste. Și Papa Francisc a avertizat în acest sens. Vă temeți că popoarele europene se pot îndepărta de instituțiile lor la nivel continental? Ce pot să facă liderii europeni pentru a evita să se întâmple asta?
– Trebuie să fim vigilenți. Însă așa cum vedem, guvernele naționaliste din lume nu au răspunsuri de dat într-o pandemie care nu știe de granițe, religii sau culoare a pielii. La începutul crizei unele state membre ale Uniunii Europene au simțit instinctul de a se închide în ele însele și să adopte măsuri în mod izolat. Însă la sfârșit toate acestea nu s-au dovedit eficiente și au creat probleme. Astfel guvernele și-au amintit repede că putem să îi protejăm pe cetățenii noștri numai dacă lucrăm împreună, dacă ne ajutăm reciproc și împărtășim. Împreună, în Uniunea Europeană am adoptat sute de măsuri pentru a asigura ca spitalele din Italia sau din Spania să poată dispune de instrumentele de care aveau nevoie, ca bunuri esențiale cum sunt medicamentele și alimentele să ajungă în farmacii și în magazine în timpuri rapide, ca lucrătorii din zonele de graniță să poată trece granița pentru a ajunge la locul de muncă și ca persoanele să mențină angajarea lor. A acționa concret pentru a proteja sănătatea și locurile de muncă ale persoanelor: e ceea ce trebuie să continuăm să facem.
– În timpul crizei financiare din 2012, Mario Draghi, în acel timp președinte al Băncii Centrale Europene, a susținut că euro trebuia să fie protejat cu orice preț. Orice trebuie făcut, a spus el. După părerea Dvs, Uniunea Europeană este pregătită astăzi să facă „orice” pentru a salva economia continentului?
– Vom face tot posibilul pentru a menține locurile de muncă ale persoanelor și pentru a susține firmele amenințate de prăbușirea activității economice. Deja am adoptat multe măsuri de sprijin. Am modificat normele cu privire la ajutoarele statale pentru a permite guvernelor să ajute firmele care sunt în dificultate din cauza crizei. Recurgem la flexibilitatea deplină a regulilor noastre de bilanț pentru a permite guvernelor să contrasteze criza. Până acum Uniunea Europeană a mobilizat peste trei miliarde de euro pentru a susține persoanele, firmele și economia din statele noastre membre. Este răspunsul economic cel mai impunător din lume. Numai pentru a vă da un exemplu tangibil: Uniunea Europeană va ajuta persoanele să mențină angajarea susținând munca în orar redus. Punem la dispoziție o sută de miliarde de euro pentru acest model, asemenea casei de integrare. Acum trebuie să cădem de acord asupra unui plan de recuperare, construit pe un bilanț european solid, care să permită economiilor noastre să repornească. Sunt sigură că toate guvernele din Uniunea Europeană înțeleg entitatea provocării și că vom fi la înălțimea misiunii.
– După această criză, ce rol va putea desfășura Europa la nivel internațional? Ce aspect va avea multilateralismul după actuala criză, după părerea Dvs?
– Acest virus arată cât este de interconectată lumea. Ne aflăm în fața unei pandemii globale și unicul mod pentru a înfrânge virusul este prin cooperare internațională și solidaritate. Tocmai acesta a fost scopul evenimentului pentru adunarea de fonduri „Coronavirus Global Response” pe care l-am convocat la 4 mai, împreună cu numeroase guverne din Uniunea Europeană și cu alți parteneri. Peste cincizeci de șefi de stat și de guvern, organizații sanitare și întreprinzători din toată lumea s-au unit cu noi pentru a aduna fonduri și a porni o muncă fără precedent cu privire la vaccinuri și terapii împotriva coronavirusului. Am adunat 7,4 miliarde de euro, din care peste jumătate din Uniunea Europeană și guvernele sale. Și am reunit sub același acoperiș organizații globale care lucrează pentru a dezvolta vaccinuri, terapii și mijloace diagnostice și pentru a le face disponibile, la prețuri abordabile, în toată lumea. Succesul evenimentului ne-a demonstrat încă o dată forța lucrării împreună. (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru InfoSapientia.ro)
