Epifania lui Cristos este şi epifania Bisericii
06.01.2007, Vatican (Catholica) - Sâmbătă, 6 ianuarie, Biserica Catolică de rit latin a sărbătorit Epifania Domnului. Datorită sărbătorii speciale, Papa Benedict al XVI-lea s-a întâlnit la amiază cu credincioşii şi pelerinii – aproximativ 90 de mii – în Piaţa San Pietro pentru rugăciunea Angelus. Ca de obicei, înainte de rugăciune Sfântul Părinte a adresat un scurt discurs, pe care îl redăm în continuare în traducerea redacţiei române a Radio Vatican.
Dragi fraţi şi surori,
Solemnitatea de astăzi a Epifaniei celebrează manifestarea lui Cristos înaintea Magilor, eveniment căruia Sf. Matei îi acordă o evidenţiere deosebită (cfr Mt 2,1-12). El relatează în Evanghelia sa că unii „magi” – probabil capi religioşi persani – au ajuns la Ierusalim conduşi de o „stea”, un fenomen luminos ceresc interpretat de ei ca semn al naşterii unui nou rege al Iudeilor. Nimeni din oraş nu ştia ceva; mai mult, regele în funcţie, Irod, a rămas foarte tulburat de ştire şi a conceput tragicul plan al „uciderii pruncilor nevinovaţi”, pentru a-l elimina pe rivalul nou-născut. Magii, în schimb, se încredinţează Sfintelor Scripturi, în particular profeţiei lui Mihea, potrivit căreia Mesia trebuia să se nască la Betleem, oraşul lui David, situat la circa zece kilometri în sudul Ierusalimului (cf Mihea 5,1). Porniţi în acea direcţie, au văzut din nou steaua şi plini de bucurie, au urmat-o până când s-a oprit asupra unei colibe. Au intrat şi l-au găsit pe Copil cu Maria. S-au închinat înaintea Lui şi, ca omagiu adus demnităţii sale regale, i-au oferit aur, smirnă şi tămâie.
De ce acest eveniment este atât de important? Pentru că în el începe să se realizeze aderarea popoarelor păgâne la credinţa în Cristos, după făgăduinţa făcută de Dumnezeu lui Avram, despre care ne relatează cartea Genezei: „În tine vor fi binecuvântate toate familiile pământului” (Geneză 12,3). Dacă, aşadar, Maria, Iosif şi păstorii de la Betleem reprezentau poporul lui Israel care l-a primit pe Domnul, Magii sunt, în schimb, primiţia neamurilor, chemate şi ele să facă parte din Biserică, noul popor al lui Dumnezeu, bazat nu pe omogenitatea etnică, lingvistică sau culturală, ci numai pe credinţa comună în Isus, Fiul lui Dumnezeu. Epifania lui Cristos, prin urmare, este în acelaşi timp epifania Bisericii, adică manifestarea vocaţiei şi misiunii sale universale. În acest context, sunt bucuros să adresez salutul meu cordial iubiţilor fraţi şi surori ai Bisericilor Orientale care urmând calendarul iulian celebrează mâine Sfânta Naştere a Domnului: le urez cu afecţiune belşug de pace şi de prosperitate creştină.
Mă bucur să amintesc apoi că de Epifanie se celebrează Ziua Mondială a Copilăriei Misionare. Este sărbătoarea copiilor creştini care trăiesc cu bucurie darul credinţei şi se roagă pentru ca lumina lui Isus să ajungă la toţi copiii lumii. Le mulţumesc copiilor din „Sfânta Copilărie”, prezentă în 110 ţări, pentru că sunt colaboratori preţioşi ai Evangheliei şi apostoli ai solidarităţii creştine faţă de cei mai nevoiaşi. Îi încurajez pe educatori să cultive în cei mici spiritul misionar, pentru ca să se nască dintre ei misionari pasionaţi, mărturisitori ai tandreţei lui Dumnezeu şi vestitori ai iubirii Sale. Ne adresăm acum Fecioarei Maria, Steaua evanghelizării: prin mijlocirea ei, creştinii din orice parte a pământului să poată trăi ca fii ai luminii şi să conducă oamenii la Cristos, adevărata lumină a lumii.
