În economie se poate vorbi de fraternitate?

27.10.2006, Roma (Catholica) - „Pentru o societate fără săraci” este obiectivul aşa numitei „economii de comuniune”, lansată de fondatoarea mişcării focolarelor, Chiara Lubich în urmă cu 15 ani, în timpul unei călătorii în Brazilia unde a fost impresionată de abisul tot mai mare dintre săraci şi bogaţi. Proiectul, informează Radio Vatican este susţinut astăzi de peste 700 de întreprinderi care activează pe diferite pieţe economice. Aceeaşi experienţă devine tot mai vizibilă în centrele economice care apar în diferite citadele focolarine. Sâmbătă se va inaugura, astfel, primul primul pol european pentru economia de comuniune, cu 15 întreprinderi, înfiinţat în apropiere de Loppiano, în regiunea italiană Toscana.

Lansarea polului european a fost precedată astăzi de simpozionul „Germeni de fraternitate în economie”. „Este posibilă fraternitatea în sectorul economic?” a fost întrebarea de la care a pornit sociologul brazilian Vera Araujo. Tuturor este evidentă necesitatea urgentă de fundamentare pe alte baze a economiei, şi anume după principiul fraternităţii, într-o lume în care sistemul de piaţă a devenit „un fel de putere ce impune propriile criterii de judecată, cultură, valoare şi metodă la întregi populaţii, instituţii şi state”. Rezultatul: creşterea continuă a inechităţilor. Actualizarea, în aceşti 15 ani, a proiectului „economia de comuniune” dovedeşte că este posibil ca economia să fie bazată pe fraternitate. Mai mult, se poate marca o cotitură, chiar dacă la nivel iniţial, după cum sublinia economistul Luigino Bruni.

Prima idee lansată de Chiara Lubich este destinaţia tripartită a profitului: prima parte, pentru dezvoltare şi crearea de noi locuri de muncă; a doua, pentru formarea unei noi mentalităţi culturale bazată pe a da, opusă culturii consumiste fondată pe a avea; a treia, pentru cei mai săraci. Sunt elemente care contribuie la formarea unei societăţi fără oameni săraci. „Desigur”, a observat prof. Bruni, „întreprinderile economiei de comuniune vor fi întotdeauna puţine în raport cu numărul întreprinderilor de pe piaţă, dar marile schimbări epocale sunt adesea rezultatul unor minorităţi carismatice care au dat viaţă la modele şi la comunităţi vizibile, în măsură să susciteze un spirit de emulaţie”.

Grăitoare, mai informează Radio Vatican, este experienţa unui întreprinzător farmaceutic, Armando Tortelli, din Brazilia. Are 180 de angajaţi, cu un capital de 35 de milioane de euro. Tocmai pentru că a împărţit cu angajaţii profitul din ultimii ani, întreprinderea a înregistrat o creştere şi în raport cu angajaţii, depăşind concurenţa; mai mult, în acest fel s-a ajuns la eliminarea corupţiei şi a evaziunii fiscale. După-amiaza zilei de astrăzi a fost dedicată mărturiei date de persoane cu un venit foarte mic din ţările sărace şi unei mese rotunde cu reprezentanţi ai altor tipuri de economie socială.