Papa Francisc: Doamne, dă-mi pacea Ta
22.05.2022, Vatican (Catholica) - „Doamne, dă-mi pacea Ta, dă-mi-l pe Duhul Sfânt.” Această rugăciune a prezentat-o Papa Francisc credincioșilor și a repetat-o cu ei în contextul întâlnirii pentru rugăciunea Regina Caeli, de astăzi, 22 mai 2022. Sfântul Părinte a vorbit insistent despre pacea lui Isus și pacea noastră. Redăm alocuțiunea papală după traducerea făcută de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro.
Iubiți frați și surori, duminică frumoasă!
În Evanghelia de la liturgia de astăzi Isus, luându-și rămas bun de la discipolii Săi în timpul ultimei cine, spune, aproape ca un soi de testament: „Pace vă las vouă”. Și adaugă imediat: „Pacea mea v-o dau vouă” (In 14,27). Să ne oprim asupra acestor scurte fraze.
Înainte de toate pace vă las vouă. Isus își ia rămas bun cu cuvinte care exprimă afect și seninătate, dar face aceasta într-un moment care nu este deloc senin. Iuda a ieșit pentru a-l trăda, Petru urmează să îl renege, și aproape toți urmează să îl părăsească: Domnul știe aceasta, și totuși nu reproșează, nu folosește cuvinte severe, nu ține discursuri dure. În loc să arate agitare, rămâne gentil până la capăt. Un proverb spune că se moare așa cum s-a trăit. Ultimele ore ale lui Isus sunt, de fapt, esența întregii Sale vieți. Simte frică și durere, dar nu dă spațiu resentimentului și protestului. Nu se lasă cuprins de amărăciune, nu răbufnește, nu este nesuferit. Este în pace, o pace care vine din inima Sa blândă, locuită de încredere. Și de aici izvorăște pacea pe care Isus ne-o lasă. Pentru că nu se poate lăsa altora pacea pe care nu o avem în noi. Nu se poate da pace dacă nu suntem în pace.
Pace vă dau vouă: Isus demonstrează că blândețea este posibilă. El a întrupat-o chiar în momentul cel mai dificil; și dorește ca să ne comportăm tot așa și noi, care suntem moștenitorii păcii Sale. Ne vrea blânzi, deschiși, disponibili la ascultare, capabili să dezamorsăm certurile și să țesem înțelegere. Aceasta înseamnă a-l mărturisi pe Isus și valorează mai mult decât mii de cuvinte și decât multe predici. Mărturia de pace. Să ne întrebăm dacă, în locurile în care trăim, noi, discipolii lui Isus, ne comportăm astfel: potolim tensiunile, stingem conflictele? Suntem și noi în ceartă cu cineva, mereu gata să reacționăm, să explodăm, sau știm să răspundem cu gesturi și cuvinte de pace? Cum reacționez eu? Fiecare să se întrebe.
Desigur, această blândețe nu este ușoară: cât de greu este, la orice nivel, a dezamorsa conflictele! Aici ne vine în ajutor a doua frază a lui Isus: Pacea mea v-o dau vouă. Isus știe că singuri nu suntem în stare să păstrăm pacea, că avem nevoie de un ajutor, de un dar. Pacea, care este angajare a noastră, este înainte de toate un dar al lui Dumnezeu. De fapt Isus spune: „Pacea mea v-o dau vouă. Eu nu v-o dau așa cum o dă lumea” (v. 27). Ce este această pace pe care lumea nu o cunoaște și pe care Domnul ne-o dăruiește? Această pace este Duhul Sfânt, însuși Duhul lui Isus. Este prezența lui Dumnezeu în noi, este „forța de pace” a lui Dumnezeu. El, Duhul Sfânt, este cel care dezarmează inima și o umple de seninătate. El, Duhul Sfânt, este cel care soluționează rigiditățile și stinge tentațiile de a-i agresa pe alții. El, Duhul Sfânt, este cel care ne amintește că alături de noi sunt frați și surori, nu piedici și adversari. El, Duhul Sfânt, este cel care ne dă forța de a ierta, de a reîncepe, de a reporni, pentru că nu putem cu forțele noastre. Și cu El, cu Duhul Sfânt, devenim bărbați și femei de pace.
Iubiți frați și surori, nici un păcat, nici un eșec, nici o supărare nu trebuie să ne descurajeze de a cere cu insistență darul Duhului Sfânt care ne dă pacea. Cu cât simțim că inima este mai agitată, cu atât simțim înlăuntrul nostru mai multă nervozitate, nerăbdare, mânie, cu atât trebuie să cerem mai mult de la Domnul pe Duhul păcii. Să învățăm să spunem în fiecare zi: „Doamne, dă-mi pacea Ta, dă-mi-l pe Duhul Sfânt”. Este o rugăciune frumoasă. O spunem împreună? „Doamne, dă-mi pacea Ta, dă-mi-l pe Duhul Sfânt”. Nu am auzit bine, încă o dată: „Doamne, dă-mi pacea ta, dă-mi-l pe Duhul Sfânt”. Și să cerem aceasta și pentru cel care trăiește lângă noi, pentru cel pe care îl întâlnim în fiecare zi și pentru responsabilii națiunilor. Sfânta Fecioară Maria să ne ajute să îl primim pe Duhul Sfânt pentru a fi făcători de pace.
După Regina Caeli, Sfântul Părinte a spus următoarele:
Iubiți frați și surori!
Astăzi după-amiază, la Lyon, va fi beatificată Pauline Marie Jaricot, fondatoarea Operei Răspândirii Credinței, pentru susținerea misiunilor. Această credincioasă laică, din prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost o femeie curajoasă, atentă la schimbările timpurilor cu o viziune universală a misiunii Bisericii. Exemplul său să trezească în toți dorința de a participa, cu rugăciunea și caritatea, la răspândirea Evangheliei în lume. Aplauze pentru noua fericită! Astăzi începe Săptămâna Laudato si’, pentru a asculta tot mai atent strigătul Pământului, care ne determină să acționăm împreună pentru a ne îngriji de casa comună. Mulțumesc Dicasterului pentru Slujirea Dezvoltării Integrale și numeroaselor organizații aderente, și îi invit pe toți să participe.
Marțea viitoare este comemorarea Sfintei Fecioare Maria Ajutorul Creștinilor, deosebit de simțită de catolicii din China, care o venerează pe Ajutătoare ca patroană a lor, în Sanctuarul de la Sheshan din Shanghai, în numeroase biserici din țară și în casele lor. Circumstanța fericită îmi oferă ocazia pentru a le reînnoit asigurarea apropierii mele spirituale; urmăresc cu atenție și participare viața și evenimentele credincioșilor și păstorilor, adesea complexe, și mă rog în fiecare zi pentru ei. Vă invită să vă uniți în această rugăciune, pentru ca Biserica din China, în libertate și liniște, să poată trăi în comuniune efectivă cu Biserica universală și să exercite misiunea ei de vestire a Evangheliei la toți, oferind astfel și o contribuție pozitivă la progresul spiritual și material al societății.
Și vă salut pe voi toți, romani și pelerini din Italia și din atâtea țări. Îndeosebi, salut credincioșii din Spania, Portugalia, Franța, Belgia, Polonia și Porta Rica; pe preoții din Ecuador; comunitatea Emmaus din Foggia; pe voluntarii de la Soccorso di Saint-Pierre (Aosta), pe studenții din Verona și pe tinerii din Sombreno, dieceza de Bergamo.
Salut pe cei care au participat la Roma la manifestarea națională „Scegliamo la Vita” [„Să alegem Viața”]. Vă mulțumesc pentru angajarea voastră în favoarea vieții și în apărarea obiecției de conștiință, a cărei exercitare adesea se încearcă să se limiteze. Din păcate, în ultimii ani a fost o schimbare a mentalității comune și astăzi suntem tot mai înclinați să credem că viața este un bun la dispoziția noastră totală, pe care putem alege să o manipulăm, să o facem să se nască sau să moară după plăcerea noastră, ca rezultatul exclusiv al unei alegeri individuale. Să ne amintim că viața este un dar al lui Dumnezeu! Ea este mereu sacră și inviolabilă și nu putem reduce la tăcere vocea conștiinței. Duminică frumoasă tuturor! Vă rob, nu uitați să vă rugați pentru mine. Poftă bună și la revedere.
