Papa Francisc: Boala și suferința ne pot ajuta să descoperim ce contează cu adevărat în viață
22.04.2023, Vatican (Catholica) - În timp ce lumea de astăzi poate considera boala și suferința ca fiind lipsite de sens, Papa Francisc dorește ca toată lumea să își amintească faptul că Cristos are puterea de a transforma suferința în iubire. Suferința plasează o persoană la o răscruce de drumuri, a declarat Sfântul Părinte joi, în timpul unei audiențe acordate Institutului Biblic Pontifical. Persoana „poate permite suferinței să o conducă la o retragere în sine, până la disperare și rebeliune; sau poate să o primească drept o oportunitate de creștere și discernământ cu privire la ceea ce contează cu adevărat în viață, până la întâlnirea cu Dumnezeu”. „Aceasta din urmă este viziunea credinței pe care o găsim în Sfânta Scriptură”, a adăugat Pontiful.
Institutul Biblic Pontifical a studiat „boala și suferința în Biblie”, o temă foarte aproape de inima Papei Francisc, după cum a mărturisit chiar el. A afirmat că Vechiul Testament este plin de exemple de oameni care se încred în Dumnezeu în momente de durere (Psalmul 38), care îl cheamă pentru vindecarea infirmității (Psalmul 6,3; Isaia 38) și care se întorc la El în momente de încercare, convertindu-se (Psalmul 38,5.12; 39,9; Isaia 53,11). În Noul Testament, Isus „revelează iubirea, milostivirea și iertarea Tatălui și faptul că îi caută constant pe cei păcătoși, pierduți și răniți”, a adăugat el. „Nu este o coincidență faptul că activitatea publică a lui Cristos este marcată în mare măsură de contactul Său cu bolnavii”, a spus Papa Francisc.
„Vindecările miraculoase sunt una dintre caracteristicile principale ale slujiri Sale (Matei 9,35; 4,23): El vindecă leproșii și paraliticii (Marcu 1,40-42; 2,10-12); vindecă pe soacra lui Simon și pe servitorul centurionului (Matei 8,5-15); eliberează pe cei posedați și vindecă pe toți bolnavii care i se încredințează (Marcu 6,56).” Numeroasele vindecări ale lui Isus dezvăluie identitatea Sa divină, misiunea Sa și iubirea Sa pentru cei slabi până la a se identifica cu ei când spune: „Am fost bolnav și m-ați vizitat”, a explicat Papa. „Punctul culminant al acestei identificări are loc în pătimire, astfel încât crucea lui Cristos devine semnul prin excelență al solidarității lui Dumnezeu cu noi și, în același timp, posibilitatea de a ne uni cu El în lucrarea mântuitoare (Coloseni 1,24)”, a adăugat el.
„Astfel, în Cristos, chiar și suferința se transformă în iubire și sfârșitul lucrurilor acestei lumi devine speranța învierii și a mântuirii, așa cum ne amintește autorul cărții Apocalipsului”, a mai spus Papa Francisc. „În esență, pentru creștin, chiar și infirmitatea este un mare dar de comuniune, cu care Dumnezeu îl face părtaș la bunătatea Sa tocmai prin experiența slăbiciunii sale”. Sfântul Părinte a amintit enciclica Papei Ioan Paul al II-lea despre suferința răscumpărătoare, Salvifici Doloris, ca o mărturie a modului în care calea suferinței poate fi o modalitate de a deschide către o iubire mai mare. A remarcat cum „în gândirea modernă, boala și finitudinea sunt adesea considerate ca o pierdere, o non-valoare, o pacoste care trebuie minimizată, combătută și anulată cu orice preț”.
„Nu vrem să punem la îndoială sensul lor, poate pentru că ne temem de implicațiile lor morale și existențiale. Cu toate acestea, nimeni nu poate scăpa de căutarea acestui «de ce»”, a adăugat el, citând paragraful 9 din Salvifici Doloris. „În realitate, modul în care experimentăm durerea ne vorbește despre posibilitatea noastră de a iubi și de a ne lăsa iubiți, despre capacitatea noastră de a da sens evenimentelor existenței în lumina carității și despre disponibilitatea noastră de a accepta limitările ca pe o oportunitate de creștere și de răscumpărare”, a spus Suveranul Pontif.
