Cardinal Giorgio Marengo: Prima vizită a unui Pontif în țara veșnicului cer albastru
31.08.2023, Vatican (Catholica) - Un punctuleț în stepă. Așa se simte o persoană când călătorește în Mongolia. Aici persoana regăsește poziția sa corectă în lume și în viață. Credința se întoarce la esențialitatea sa originară sau cel puțin este provocată la această întoarcere. Se simt mici, fragili, și tocmai pentru această sunt făcuți obiect al unei iubiri necondiționate care este dar pur. Vizita Papei Francisc în Mongolia este părtașă la acest har și îl întărește cu ceva mai mult care face mai umili și recunoscători.
Comunitatea catolică locală mică (aproximativ 1.500 de credincioși mongoli) dorește să primească acest har cu toată intensitatea posibilă. Credincioșii îl pregătesc în perspectiva unui ajutor de a crește în credință, de a fi întăriți în alegerea (deloc evidentă) de a fi prieteni, discipoli și martori ai acelui Domn care are la inimă fiecare persoană, aparținând oricărei culturi, oricărei latitudini. Misionarii și misionarele care lucrează aici cu atâta pasiune și tot cu atâta răbdare abia așteaptă să îl primească în mijlocul lor pe succesorul Sfântului Petru. Și populația mongolă mai în general este curioasă să vadă acest lider spiritual, despre care se vorbește de mult timp. Sfântul Papă Ioan Paul al II-lea sperase să vină aici în 2003. Dar Papa Francisc va fi primul Pontif Roman care va pune piciorul în țara veșnicului cer albastru, cum o numesc locuitorii săi.
Din timpurile Papei Inocențiu al IV-lea (secolul al XIII-lea) există un raport direct cu mongolii. De atunci dăinuie prima misiune diplomatică, dusă la capăt de un frate din Umbria, Giovanni di Pian del Carpine. Așadar, Sfântul Scaun se mândrește cu un primat la care probabil că Papa Francisc va face referință și pe care și președintele Khurelsukh îl cunoaște foarte bine. Probabil că și pentru aceasta în iulie 2022 a decis să formuleze invitația formală, acceptată imediat cu recunoștință de Sfântul Părinte. Documentul a fost dus personal de o delegație oficială, care a participat și la consistoriu. Era scris în grafia antică, aceea de sus în jos, semn al unui popor care știe să stea mereu în picioare, chiar și în momentele dificile. Asemenea copiilor care se arată din ger fără frica de a privi în față și pe oaspetele străin.
Papa Francisc va veni ca pelerin și oaspete, martor de pace și promotor de fraternitate. Cuvintele sale cu siguranță vor fi ascultate cu atenție, ca atunci când un călător se oprește pentru a se răcori dintr-o lungă călătorie și locuitorii din ger îi fac loc, așezând-se în jurul sobei pentru a asculta relatarea sa, cu o ceașcă aburindă de ceai în mână. Credem că Papa Francisc va aprecia frumusețea acestei țări cu preerii vaste, lanțuri muntoase impunătoare, lacuri alpine limpezi și întinderi deșertice. O țară cu două fețe: cea a tradiției nomade, încă practicată de circa 30% din mica populație (3,2 milioane de locuitori) și cea a orașului iridescent și uneori contradictoriu, cu clădirile strălucitoare din centru și periferia săracă ce se află pe colinele din jurul capitalei Ulaanbaator.
Tradiție și noutate. Și pentru credința creștină, cunoscută aici deja în epoca antică și apoi risipită aproape până la pierdere. Pe urma acestui fil rouge se întrevede ceva foarte pozitiv: o comunitate credincioasă mică, ce trăiește în situație de marginalitate, cu dorința de a continua să semene sămânța bună a binelui; ca din primii ani 1990, când Biserica a început munca sa tăcută și rodnică de promovare umană, cercetare culturală și dialog, făcând să apară și primele comunități catolice, astăzi adunate în 9 parohii. Da, cuvântul dialog este probabil unul dintre acelea care vor caracteriza mai mult această călătorie apostolică. Dialog cultural și social, dar și ecumenic și interreligios. Aceasta este premisa indispensabilă pentru a reuși să se construiască (sau să se consolideze) punți, într-un moment deosebit de dificil pentru planetă, unde pare să fie mai ușor să se distrugă decât să se edifice.
Papa este tocmai și un tată, care se îngrijește de toți fiii și fiicele lui Dumnezeu răspândiți în lume. Este Sfântul Părinte, care dorește să iradieze sfințenia (reflectată) a Bisericii, slujitoare a evangheliei, și vrea s-o facă să strălucească și în această țară cu istorie atât de fascinantă și cu tradiție spirituală profundă. Aici îl așteptăm astfel și este o bucurie foarte mare care urmează să izbucnească. Fecioara Maria a voit să se arate într-un mod discret și puternic, făcând să fie găsită în imaginea sculptată a unei statui care a apărut într-o groapă de gunoi. Mijlocirii sale este dedicat acest an, în care statueta a fost purtată în toate comunitățile, înainte de a se întoarce în Catedrala „Sfinții Petru și Paul”, unde Papa Francisc o va găsi la 2 septembrie. I-o va prezenta doamna Tsetsegee, într-o ger. În zilele următoare, vom trăi invitația profetului Isaia: „Lărgește locul cortului tău” (Is 54,2), când toată lumea se va arăta la cortul nostru. Va fi loc pentru toți. Vizita Papei Francisc va rămâne memorabilă și va fi un semn de speranță universală: „Hoping together”. (material L’Osservatore Romano, tradus de pr. Mihai Pătrașcu pentru Ercis.ro)
