Un document papal despre Sf. Tereza de Lisieux
16.10.2023, Vatican (Catholica) - Papa Francisc a lăudat măreția Căii mici a Sfintei Tereza de Lisieux, într-un nou mesaj care se concentrează pe relevanța carmelitanei din secolul al XIX-lea pentru Biserica de astăzi. „Geniul Sfintei Tereza constă în a ne conduce la ceea ce este central, esențial și indispensabil”, a scris Papa într-o scrisoare apostolică publicată pe 15 octombrie 2023. Mărturia actuală a tinerei sfinte, a cărei viață și ale cărei scrieri s-au axat pe iubire și pe urmarea „Căii mici” a sfințeniei, „dăinuie în toată măreția micii sale căi”, a scris Papa Francisc. Cea mai recentă reflecție aprofundată a Pontifului despre această sfântă își ia titlul, „C’est la confiance” – „Este încrederea”, dintr-un citat din una dintre scrisorile Terezei: „Este încrederea și nimic altceva decât încrederea cea care trebuie să ne conducă la Iubire”.
Sf. Tereza de Lisieux, numită și Sf. Tereza a Pruncului Isus și a Sfintei Fețe sau „Mica Floare”, a fost o călugăriță carmelitană franceză care a murit în 1897 de tuberculoză, la vârsta de doar 24 de ani. Una dintre cele mai iubite sfinte ale Bisericii Catolice, în 1997 a fost proclamată Doctor al Bisericii, o onoare acordată până în prezent doar unui număr de 37 de sfinți. În autobiografia sa „Istoria unui suflet”, Sf. Tereza a povestit despre „Calea ei mică” a sfințeniei și despre dorința de a-și petrece raiul „făcând bine pe pământ”. Ea este patroana misionarilor și sărbătoarea ei liturgică este în 1 octombrie. „La un secol și jumătate de la nașterea ei, Tereza este mai vie ca niciodată în Biserica pelerină, în inima poporului lui Dumnezeu”, a scris Papa.
„Ea ne însoțește pe drumul nostru de pelerini, făcând binele pe pământ, așa cum și-a dorit atât de mult”. „Cele mai frumoase semne ale vitalității ei spirituale sunt nenumărații «trandafiri» pe care Tereza continuă să îi împrăștie: harurile pe care Dumnezeu ni le acordă prin mijlocirea ei plină de iubire, pentru a ne susține în călătoria noastră prin viață”. „Dragă Sfântă Tereza, Biserica trebuie să radieze strălucirea, parfumul și bucuria Evangheliei. Trimite-ne trandafirii tăi!” Scrisoarea Sfântului Părinte despre Sfânta Tereza este punctată frecvent cu citate din cuvintele sfintei, din scrisori și din autobiografia ei. Deși în 2023 se împlinesc 150 de ani de la nașterea Terezei și 100 de ani de la beatificarea ei, mesajul a fost publicat în sărbătoarea liturgică a misticei spaniole Sfânta Tereza de Ávila.
Papa Francisc a spus că nu a dorit să publice scrisoarea despre Sfânta Tereza de Lisieux la una dintre aniversările ei, deoarece semnificația mesajului ei merge dincolo de aceste date. Publicarea scrisorii „în pomenirea liturgică a Sfintei Tereza de Ávila este un mod de a o prezenta pe Sf. Tereza a Pruncului Isus și a Sfintei Fețe ca rod matur al reformei Carmelului și al spiritualității marii sfinte spaniole”, a scris el. „De la Sf. Tereza de Avila, Tereza a moștenit o mare iubire pentru Biserică și a fost capabilă să sondeze profunzimea acestui mister”. Sfântul Părinte a spus că Sf. Tereza de Lisieux ne invită, de asemenea, la o mai amplă acțiune misionară. Cu privire la atenția ei pentru misiuni, în ciuda faptului că a fost călugăriță de clauzură de la vârsta de 15 ani până la moartea ei la 24 de ani, Pontiful a subliniat că „ea a scris că a intrat în Carmel «pentru a salva suflete»„.
„Într-un cuvânt, ea nu și-a văzut consacrarea față de Dumnezeu în afara urmăririi binelui fraților și surorilor ei. Ea împărtășea iubirea milostivă a Tatălui pentru fiul păcătos și iubirea Bunului Păstor pentru oile pierdute, rătăcite și rănite. Din acest motiv, Tereza este patroana misiunilor și un model de evanghelizare”. Papa a amintit, de asemenea, de „apropierea spirituală” a Sfintei Tereza față de un bărbat care fusese condamnat la moarte pentru comiterea unei triple omucideri. Înainte de a intra în mănăstirea carmelitană, Tereza a oferit o Sfântă Liturghie pentru acest bărbat, Henri Pranzini, și s-a rugat pentru mântuirea lui. Deși ucigașul nu dădea semne de căință, fata avea încredere totală că Dumnezeu îl va ierta. „Această experiență intensă de a spera împotriva oricărei speranțe s-a dovedit a fi fundamentală pentru ea”, a scris Papa Francisc, citând din scrierile Terezei: „După acest har unic, dorința mea de a salva suflete creștea în fiecare zi”.
Tereza a înțeles păcatul în contextul misterului lui Cristos, a scris Sfântul Părinte. „Păcatul lumii este mare, dar nu infinit, în timp ce iubirea milostivă a Răscumpărătorului este într-adevăr infinită”. Sfântul Părinte a subliniat încrederea totală a tinerei sfinte în Dumnezeu și în iubirea Sa, ceea ce a determinat-o să sublinieze primatul acțiunii divine. „’Calea ei mică’, a încrederii și a iubirii”, este una dintre cele mai importante descoperiri ale ei, a spus Papa. „Oricine poate urma această cale, indiferent de vârstă sau de starea sa de viață. În locul unei noțiuni pelagiene de sfințenie, individualistă și elitistă, mai mult ascetică decât mistică, care pune în primul rând accentul pe efortul uman, Tereza subliniază întotdeauna primatul lucrării lui Dumnezeu, al darului harului Său”.
Încrederea Sfintei Tereza se poate aplica întregii noastre vieți, „unde suntem adesea asaltați de temeri, de dorința de siguranță umană, de nevoia de a avea totul sub control”. „Aici vedem importanța invitației ei la o «abandonare» sfântă”, a scris Pontiful. Mesajul a reamintit și marea încercare a credinței pe care sfânta a trăit-o în ultimul an și jumătate din viața ei, începând cu primele simptome ale tuberculozei, boală care avea să îi ia viața în cele din urmă, la vârsta de 24 de ani. „Relatarea ei dezvăluie natura eroică a credinței ei, triumful ei în lupta spirituală cu cele mai puternice ispite. Ea se simțea sora ateilor, așezată cu ei la masă, asemenea lui Isus care a stat cu păcătoșii. Ea a intervenit pentru ei, reînnoind mereu propriul ei act de credință, într-o constantă comuniune de iubire cu Domnul. Chiar și în întunericul ei, a experimentat încrederea deplină a unui copil care își găsește refugiul, fără teamă, în îmbrățișarea tatălui și a mamei sale.”
Scrisoarea Papei Francisc subliniază, de asemenea, smerenia sfintei carmelitane și revelația ei spirituală că „vocația ei este Iubirea”. „Această inimă nu era cea a unei Biserici triumfaliste, ci a unei Biserici iubitoare, smerite și milostive. Tereza nu s-a așezat niciodată deasupra celorlalți, ci a ocupat locul cel mai de jos împreună cu Fiul lui Dumnezeu, care, de dragul nostru, a devenit sclav și s-a smerit pe sine, devenind ascultător, până la moartea pe cruce.” „Această descoperire a inimii Bisericii este, de asemenea, o mare sursă de lumină pentru noi astăzi”, a spus Papa. „Ea ne ferește să ne scandalizăm de limitele și slăbiciunile instituției ecleziastice, cu umbrele și păcatele sale, și ne permite să pătrundem în «inima arzând de iubire» a Bisericii, care a izbucnit în flăcări la Rusalii datorită darului Duhului Sfânt.”
„Este acea inimă al cărei foc se reaprinde cu fiecare dintre actele noastre de caritate. «Eu voi fi iubire». Aceasta a fost opțiunea radicală a Terezei, sinteza ei definitivă și identitatea ei spirituală cea mai profundă”. Subliniind relevanța actuală a sfintei, Papa Francisc a scris că „într-o epocă în care suntem îndemnați să ne concentrăm pe noi înșine și pe propriile interese, Tereza ne arată frumusețea la a face din viața noastră un dar. Într-un timp în care sunt ridicate în slăvi cele mai superficiale nevoi și dorințe, ea dă mărturie despre radicalismul Evangheliei. Într-o epocă a individualismului, ea ne face să descoperim valoarea unei iubiri care devine mijlocire pentru ceilalți.”
„Într-o vreme în care ființele umane sunt obsedate de grandoare și de noi forme de putere, ea ne arată Calea mică”, a continuat Sfântul Părinte. „Într-o epocă ce îi dă la o parte pe atât de mulți dintre frații și surorile noastre, ea ne învață frumusețea grijii și a responsabilității față de celălalt.” „Într-o epocă de mare complexitate, ea ne poate ajuta să redescoperim importanța simplității, primatul absolut al iubirii, al încrederii și al abandonării, depășind astfel o mentalitate legalistă sau moralistă care ar umple viața creștină de reguli și reglementări și ar face ca bucuria Evangheliei să se răcească.”
