Preoţii trebuie să fie experţi în viaţa spirituală

25.05.2006, Varşovia (Catholica) - Papa Benedict a ţinut astăzi un discurs în Catedrala din Varşovia prin care a căutat să îi impulsioneze pe preoţi. Vorbind cât se poate de deschis, Sfântul Părinte le-a spus acestora: „Credincioşii aşteaptă un singur lucru de la preoţi: să fie specialişti în promovarea întâlnirii dintre om şi Dumnezeu. Preotului nu i se cere să fie expert în economie, construcţii sau politică. De la el se aşteaptă să fie expert în viaţa spirituală.”

Întâlnirea cu clerul polonez a avut loc la 12:30, în prima zi a vizitei apostolice de patru zile în Polonia. Pontiful a fost întâmpinat la Catedrala Sf. Ioan de Cardinalul Jozef Glemp, primatul Bisericii din această ţară. În discursul său către preoţi, Papa a spus: „În faţa tentaţiei relativismului şi a permisivităţii, nu este nicidecum nevoie ca preotul să cunoască toate actualele şi schimbătoarele curente de gândire; ceea ce credinciosul aşteaptă de la el este să fie un mărturisitor al speranţei eterne conţinute în cuvântul revelat.” Sfatul Papei către preoţi a fost ca ei să trăiască cu intensitate administrarea sacramentelor, în numele lui Cristos, şi „rugăciunea personală”. „Atenţia la calitatea rugăciunii personale şi la buna formare teologică aduce roade în viaţă”, a spus Pontiful. „Trăind sub influenţa totalitarismului, se poate să se fi născut o tendinţă inconştientă de a ne ascunde sub o mască exterioară şi în consecinţă să devenim întrucâtva ipocriţi. Cu siguranţă aceasta nu contribuie la promovarea relaţiilor fraterne autentice şi poate să conducă la o concentrare exagerată asupra propriei persoane. În realitate, creştem în maturitatea afectivă atunci când inimile noastre aderă la Dumnezeu. Cristos are nevoie de preoţi care să fie maturi, fermi, capabili să cultive un autentic spirit de paternitate. Pentru ca aceasta să se întâmple, preoţii trebuie să fie oneşti cu ei înşişi, deschişi faţă de îndrumătorul spiritual şi încrezători în îndurarea divină.”

Papa a ţinut să sublinieze că recunoaşterea greşelilor este un act normal, dar care trebuie făcut cu atenţie. „Cu ocazia Marelui Jubileu, Papa Ioan Paul al II-lea a îndemnat adesea creştinii să facă penitenţă pentru infidelităţile trecutului. Noi credem că Biserica este sfântă, dar că există păcătoşi printre membri ei. […] De aceea trebuie să învăţăm să trăim penitenţa creştină cu sinceritate. Practicând-o, ne mărturisim păcatele personale în uniune cu ceilalţi, în faţa lor şi în faţa lui Dumnezeu. Se cuvine, totuşi, să ne ferim de pretenţia de a ne erija cu aroganţă în judecători ai generaţiilor precedente, care au trăit în alte timpuri şi în alte împrejurări. Este nevoie de o umilă sinceritate pentru ca să nu negăm păcatele trecutului, dar în acelaşi timp să nu emitem acuze facile în lipsa unor dovezi reale sau ignorând diferitele mentalităţi ale timpului. Mai mult, mărturisirea păcatelor (confessio peccati), pentru a folosi o expresie a Sfântului Augustin, trebuie să fie întotdeauna însoţită de mărturisirea laudei (confession laudis). Când cerem iertare pentru greşelile comise în trecut, trebuie să ne amintim de asemenea de binele înfăptuit cu ajutorul harului divin care, chiar păstrat în vase de lut, a dat roade adesea excepţionale.

La sfârşitul întâlnirii, înainte să părăsească biserica, Sfântul Părinte s-a oprit în rugăciune la mormântul a doi Arhiepiscopi de Cracovia, Cardinalul Stefan Wyszynski (1901-1981) şi Cardinalul August Hlond (1881-1948). După-amiaza, Papa s-a întâlnit cu preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski, la palatul prezidenţial din Varşovia. După întâlnirea privată s-a salutat cu premierul şi cu preşedinţii celor două camere ale Parlamentului. Seara a mers la biserica luterană Preasfânta Treime, pentru o întâlnire ecumenică cu reprezentanţii a şapte Biserici din Consiliul Ecumenic Polonez şi cu reprezentanţi ai altor religii.