Mons. Pizzaballa: Transformarea acestui moment de durere în zori ai speranței
25.04.2025, Roma (Catholica) - Privirea îndreptată spre Salus Popoli Romani, inima suspendată în amintirea emoționantă a Papei Francisc. Credincioși veniți din toată lumea pentru a-și lua rămas bun de la Pontiful a cărui înmormântare va avea loc sâmbătă, la ora 10, în Bazilica Santa Maria Maggiore, umplu piața din fața Bazilicii. În mâini, rozarii, pe care le rostesc în cor, conduși de Cardinalul Pierbattista Pizzaballa, Patriarh latin de Ierusalim, abia sosit la Roma pentru a participa la următorul Conclav.
Icoana simbol a pontificatului
Este a patra seară consecutivă în care poporul lui Dumnezeu se adună aici pentru a-l comemora pe Papa, care s-a întors la Casa Tatălui pe 21 aprilie, în Lunea Paștelui. Icoana bizantină a Fecioarei Maria, atribuită în mod tradițional Sfântului Luca, devenită simbolul pontificatului lui Jorge Mario Bergoglio, veghează acum asupra celor care se roagă, așteptând să poată primi și însoți în odihna veșnică trupul Papei, care tocmai în Bazilica Liberiană a cerut să fie îngropat. Și în această biserică, atât de dragă romanilor, s-a aflat cu câteva zile înainte de a muri.
Să avem încredere în Domnul și în cuvântul Său
În fața misterului trecerii de la pelerinajul pământesc la viața veșnică, nedumerirea și disperarea riscă să pună stăpânire pe situație, așa cum li s-a întâmplat discipolilor, care, pentru a nu se gândi la evenimentele morții și învierii lui Isus, au încercat să se închidă în ei înșiși. În zadar, pentru că au fost nevoiți să cedeze în fața evenimentului care le fusese anunțat și care avea loc zi de zi sub ochii lor. „Așadar, și noi astăzi”, spune Cardinalul Pizzaballa în mesajul cu care introduce misterele de durere ale Rozariului, „ispitiți să ne lăsăm copleșiți” de descurajare, suntem chemați în schimb să ne revenim, „să ne încredem în Domnul și în cuvântul Său”, pentru că aceasta înseamnă să îl urmăm. Este adevărat, admite Cardinalul, „odată cu moartea iubitului nostru Sfânt Părinte Francisc și noi experimentăm oboseala credinței” și tindem să uităm promisiunea pe care ne-a făcut-o Cristos. Pentru a învinge frica și pericolul vidului, așadar, „dorim să îi cerem Preasfintei Maria, Salus Populi Romani, să ne ajute să ne ridicăm inimile și să transformăm această oră de durere în zori ai speranței”. Tocmai acea speranță căreia Papa Francisc a dorit să îi dedice actualul An Sfânt. Prin urmare: „Mângâietoare a celor necăjiți, mijlocește pentru noi”, și-a încheiat Mons. Pizzaballa cuvântul dinaintea recitării Rozariului.
Tineri în pelerinaj din America Latină
Suflul acelui sentiment reînnoit de încredere invocat de Patriarh, împreună cu briza primăvăratică care în aceste zile suflă pe străzile și aleile Orașului Etern, încălzește sufletele unei piețe emoționate și aproape în întregime aglomerate. Un grup colorat de tinere și tineri latino-americani, proveniți din Bolivia, Venezuela, Columbia și alte țări, umple așteptarea cântând și dansând, în timp ce în jur sirenele, zgomotul trecătorilor și traficul metropolitan nu dau răgaz. Cu rucsacul verde al Jubileului în spate, flutură un steag mare cu chipul lui Carlo Acutis, a cărui canonizare, prevăzută pentru 27 aprilie, a fost amânată. „Am venit pentru el – spun ei -, apoi am decis să rămânem oricum, cu gândul la Sfântul Părinte.”
Uniți în rugăciune pentru Papa Francisc
Alții se adună în rugăciune personală: unii pentru o rudă bolnavă, alții pentru familia lor, alții pentru pace, alții pentru copiii care suferă, alții pentru țara lor, alții pentru a avea o lumină în viață. Toți sunt uniți în amintirea „Papei lor”, care i-a întâlnit timp de 12 ani în toate colțurile lumii și care acum i-a adunat la Roma, în fața imaginii „Fecioarei sale”, căreia îi era foarte devotat, pentru ultima îmbrățișare. Recitarea Rozariului se încheie apoi cu cântarea Salve Regina, litania lauretană, rugăciunea de încredințare Maicii Domnului și Regina Coeli.
