Cardinal Ladislav Német SVD despre întâlnirea Papei cu CCEE
30.06.2025, Vatican (Catholica) - Papa Leon al XIV-lea i-a primit sâmbătă dimineață, 28 iunie, în Vatican, pe Arhiepiscopul Gintaras Grušas, președintele Consiliului Conferințelor Episcopale Europene (CCEE) și pe Cardinalul Ladislav Német, vicepreședintele CCEE, reafirmând angajamentul Bisericii față de dialogul ecumenic, parcursul sinodal și evanghelizarea pe întregul continent european. După audiența de 32 de minute Cardinalul Ladislav Német SVD, Arhiepiscop de Belgrad, a vizitat sediul Radio Vatican, unde a dat un interviu Stefaniei Stahlhofen. Acesta a fost tradus din germană de Gerhardus.ro.
– Sunteți Arhiepiscop de Belgrad și vicepreședinte al Consiliului Conferințelor Episcopale Europene (CCEE). Sâmbătă dimineață v-ați întâlnit cu Papa Leon al XIV-lea în această calitate. Cum a fost această întrevedere?
– Am fost foarte încântați că Sfântul Părinte a reușit să găsească timp și pentru noi în calendarul său foarte încărcat. A fost prima dată când noi, ca și Consiliu, l-am întâlnit în calitatea sa de Suveran Pontif. Anterior Sfântul Părinte a fost responsabil de acest Consiliu, în calitate de prefect al Dicasterului Episcopilor. Așadar, cunoaște organizația noastră, și anul trecut a participat la Belgrad la adunarea noastră plenară, timp de trei zile. Astfel, a ajuns să cunoască și Dieceza mea, dar și mai mult de atât: știe ce este important pentru Consiliul Conferințelor Episcopale Europene, care sunt îndatoririle noastre. A fost o discuție foarte reușită. Cu siguranță, informațiile de bază pe care le primise mai devreme l-au făcut să vorbească mai ușor despre temele comune pe care le-am găsit. Am ridicat câteva probleme, iar apoi, în răspunsul său, Sfântul Părinte ne-a dat câteva orientări foarte clare – nu ni le-a impus, ci ni le-a transmis.
– Cât timp a durat conversația și puteți fi un pic mai explicit în ceea ce privește conținutul?
– Conversația a durat 32 de minute, ceea ce este bine. Au fost atât de mulți invitați, care încă așteptau pentru o discuție. Inițial întâlnirea a fost programată la ora 9.00. Această întâlnire însă a fost amânată deoarece a sosit o delegație de rang înalt din Constantinopol: Biserica Ortodoxă, care dorește să sărbătorească mâine împreună cu noi sărbătoarea Sf. Apostoli Petru și Paul. Amânarea întâlnirii noastre a fost în ordine. În orice caz: 32 de minute cu Papa pentru prima dată – este foarte bine sub această formă. Printre ideile dezbătute se număra faptul că ar trebui să evanghelizăm cu mai mult curaj, și că ar trebui să luăm în considerare și semnele pozitive din Europa. De exemplu, faptul că în ultimii ani creștinismul a devenit mai puternic în unele țări – nu în întreaga Europă, ci în unele țări – mai ales când ne referim la Biserica Ortodoxă sau la tinerii catolici și creștini care s-au întors recent la Biserică și au cerut să fie botezați. Știm că acestea sunt cifre relativ mici: 50.000 în Franța, 20.000 în Londra, câteva mii în Belgia. Pentru mine, acesta este un semn clar că, după un val de idei și valori mai puțin creștine, creștinismul are din nou ceva bun de oferit. Și este important să recunoaștem acest lucru.
Este important să consolidăm cooperarea ecumenică. Comunitățile ortodoxe, care trăiesc, de asemenea, în Europa de Vest, aduc o mulțime de lucruri noi în viața bisericilor. De asemenea, trebuie să ținem cont de faptul că mulți emigranți provin dintr-un mediu catolic. De exemplu, eu vin din Serbia, unde sunt mulți creștini filipinezi care vin în comunitate. Sunt aproape 3.000 de creștini africani în Belgrad și în împrejurimi. Am invitat acum și doi preoți din Ghana. Știm câți sud-americani sunt în Spania, portughezi, italieni, croați peste tot – de exemplu cea mai puternică comunitate din Viena este cea croată și cea mai frecventată Sf. Liturghie în biserica Kirche am Hof este cea în limba croată. Participă câte 1.000 de oameni la patru Sf. Liturghii, în fiecare duminică. Ce mulțime! Aceasta înseamnă că avem semne bune. Suntem un pic pesimiști – Europa este bătrână și obosită – acest lucru este adevărat pentru unele țări, dar nu pentru întreaga Europă. Europa este încă cel mai puternic continent creștin. Poate nu în cifre absolute. America de Sud are mai mulți creștini. Dar în Europa mai sunt universitățile, facultățile, teologii formați, laicii și preoții sau clericii, apoi posibilitățile financiare… Europa este încă în top și nu trebuie să uităm aceasta. Și nu trebuie să fim atât de umili, încât să nu vorbim despre aceasta. Trebuie, de asemenea, să vorbim pozitiv despre Europa, pentru că Europa încă are o contribuție incredibilă la Biserica globală de astăzi.
– Cu toate acestea, Papa Leon al XIV-lea v-a îndemnat să evanghelizați și mai mult.
– Da, desigur. Nici nu mă așteptam la altceva. Vă spun sincer că, în calitate de misionar (Sf. Părinte a fost misionar în Peru înainte de a fi ales Papă, n.r.), își amintește ce poruncă ne-a dat Isus: „Așadar, mergând, faceți discipoli din toate neamurile”. Totodată, provoacă uneori un pic de stres, cum să facem aceasta. Pe de altă parte, știm că bunul Dumnezeu are căile sale și îi va găsi pe oameni așa cum îi place Lui. El vrea să îi salveze pe toți, dar are propriile Sale metode pentru aceasta.
– Papa Leon al XIV-lea s-a întâlnit deja cu COMECE, Comisia Conferințelor Episcopale din Uniunea Europeană. Europa nu este, desigur, doar UE. Cum vedeți viitorul îndatoririlor Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa (CCEE)?
– Sunt sigur că va trebui să existe o concentrare a muncii în viitorul apropiat. Am discutat deja acest lucru de mai multe ori cu Papa Francisc și cu Secretariatul de Stat. Și au fost deja luate unele măsuri ca să evităm dublarea activității la COMECE și CCEE. Dar este destul de clar că Sfântul Scaun, Vaticanul, dorește ca noi să lucrăm și mai strâns împreună. Și mi-aș putea imagina acest lucru. Desigur, acesta trebuie să fie un proces. Nu putem spune pur și simplu: „De mâine, CCEE sau COMECE nu va mai exista. CCEE acoperă întreaga Europă. Este vorba de 39 de conferințe episcopale plus Liechtenstein. Iar COMECE are doar 27 de membri, ceea ce este o mare diferență. Și când vorbim despre Biserica din Europa, vrem să includem întreaga Europă. Și fiecare are propriile idei.
Ca membru al Ordinului Verbit, am călătorit prin toată Europa, am lucrat în multe provincii. Și am putut vedea că există o dorință profundă pentru o viață pașnică împreună. Sunt destul de în vârstă pentru a spune că sfârșitul anilor ‘80 și începutul anilor ‘90 au fost cele mai bune vremuri. După căderea Zidului Berlinului, era pur și simplu o situație foarte optimistă în întreaga Europă – desigur, țara mea, se prăbușise în războiul din Iugoslavia. Iar ceea ce s-a întâmplat acolo a fost teribil. Dar restul Europei a reușit să treacă prin această schimbare în pace. Și aceasta a fost o nebunie! Iar noi știm că este posibil. De aceea sunt foarte, foarte trist că în Ucraina are loc acest război. Acesta se desfășoară între două popoare fraterne. Ambele de religie ortodoxă. Asta înseamnă că credința ar trebui să joace un rol pozitiv, dar nu se întâmplă așa. Din păcate. Și ar fi important să trăim în pace.
– După cum ați menționat, se desfășoară un război în Europa, în Ucraina. A fost vorba și despre aceasta în discuția cu Papa Leon al XIV-lea?
– Despre război nu, doar despre posibilitatea unei cooperări mai profunde cu ortodocșii. De asemenea, am spus foarte clar că avem nevoie de acest lucru, chiar dacă atmosfera nu este atât de bună acum. Dar avem nevoie de această dezvoltare. Și ultimul subiect pe care l-am adus personal în discuție a fost Conferința Mondială privind Schimbările Climatice (COP30) din Brazilia, din 10-21 noiembrie a.c. COP30 este despre mediu, schimbările climatice și despre ce poate face Biserica în această privință. Orașul Belém, unde va avea loc conferința, este în regiunea Amazonului, unde Amazonul se varsă în mare. Iar președintele Lula al Braziliei a invitat deja șefii de stat pentru discuții cu alți președinți și reprezentanți ai diferitelor instituții continentale. Mi-am exprimat dorința ca Sfântul Părinte ar putea participa în Brazilia, cel puțin pentru două zile, pentru a se adresa conferinței climatice.
– Și ce a răspuns?
– A spus: „Bine, ne mai gândim la aceasta”. Acesta este un răspuns general, dar este unul pozitiv. Sf. Părinte știe ce înseamnă distrugerea naturii, a mediului. Și de aceea este extrem de important prezența Bisericii, mai ales în această situație în care unii politicieni nu vor să vadă lucrurile astfel și distrug lucruri care au fost deja realizate. Avem nevoie de o voce. Iar Sf. Părinte – după cum a arătat Conclavul – este probabil ultima voce etică clară din această lume care este ascultată, și cred cu adevărat că ar trebui să profităm de acest lucru.
