PF Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco–Catolice din România, a trecut la Domnul
25.09.2025, Blaj (Catholica) - Cu regret și durere în suflet, dar întăriți de speranță în mila şi mângâierea care vin de la Dumnezeu, anunțăm că astăzi, 25 septembrie 2025, la ora 13:20, Preafericitul Părinte Lucian Cardinal Mureșan, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică şi Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, a trecut la Domnul, la vârsta de 94 de ani.
Toți cei care l-au cunoscut pe Preafericitul Părinte Cardinal Lucian, episcopi, preoți, persoane consacrate și credincioși, înalță rugăciuni pentru odihna sufletului blândului slujitor al Domnului, cu credință în Mântuitorul nostru Isus Cristos, Cel Înviat a treia zi. Vom reveni cu detalii legate de funeraliile Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureșan.
Cu sfinții odihnește, Cristoase, sufletul adormitului robului Tău, unde nu este durere nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit. Amin! (Biroul de Presă al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș)
* * *
Mâine, vineri 26 septembrie 2025, la ora 18:00, va avea loc transferul sicriului cu trupul Preafericirii Sale Lucian Cardinal Mureșan. Procesiunea va porni de la Castelul Mitropolitan spre Catedrala Arhiepiscopală Majoră „Sfânta Treime” din Blaj, fiind invitați să ia parte, alături de ierarhi și cler, toți credincioșii care doresc să se unească în rugăciune. La ora 18:30, trupul Preafericirii Sale va fi depus în Catedrala Blajului, unde va fi celebrată Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur și rânduiala Parastasului, urmate de un program de rugăciune continuă.
* * *
S-a născut în Eparhia de Maramureș, la 23 mai 1931, în comuna Ferneziu, astăzi cartier al municipiului Baia Mare, al zecelea din cei doisprezece copii ai familiei Petru și Maria (n. Breban), buni creștini români uniți, în casa cărora se trăia o intensă viață creștină catolică. A urmat studiile primare I-VI în localitatea natală [1938-1944], apoi liceul Gheorghe Șincai din Baia Mare, clasele I-IV de liceu [1944-1948]. Prin Decretul nr. 358 din 1948 al Marii Adunări Naționale, Biserica Română Unită cu Roma este suprimată cu brutalitate și scoasă înafara legii, astfel că elevul Lucian, pentru că nu-și mai vedea realizabil visul și dorința de a se pregăti și a deveni preot, se retrage din liceu. Între 1948-1951 urmează o școală de prelucrare a lemnului (mobilă fină) în Baia Mare, cu activitate la locul de muncă, și în paralel se pregătește și susține examenele la forma de învățământ fără frecvență, pentru completarea claselor liceale. Din 1951 până în 1954 satisface serviciul militar. După terminarea acesteia este detașat la unitatea militară din Craiova, batalionul de aviație cu reacție. În anul 1953, pe baza apartenenței confesionale la Biserica Greco-Catolică, este considerat persoană indezirabilă și este transferat de la aviație la detașamentul de muncă de la Bicaz, la construcția primei hidrocentrale din țară.
În 1954 lăsat la vatră, așteaptă în taină să se ivească o posibilitate de a urma teologia, lucrând în diverse locuri. La sugestia Episcopului Iuliu Hossu și cu binecuvântarea Episcopului Alexandru Russu, la propunerea pr. prof. dr. Silviu Augustin Prunduș, în anul 1955 eliberându-se din închisoare, Episcopul Márton Áron de Alba Iulia acceptă să primească, în mod excepțional, cinci tineri greco-catolici, câte unul pentru fiecare Eparhie a Bisericii Române Unite, la Institutul Teologic Romano-Catolic de grad universitar din Alba Iulia. Printre aceștia era și Lucian Mureșan. În anul IV de studii este exmatriculat însă de către Departamentul Cultelor. Revine în locurile natale. Exmatricularea a coincis cu începutul persecuției și urmărirea de către Securitate. Timp de un an bate la porțile întreprinderilor miniere și ale șantierelor de construcții, fiind respins pe motiv că a fost teolog catolic. După un an de tatonări reușește să se încadreze ca muncitor necalificat în cariera de piatră Limpedea din Ferneziu, unde lucrează aproape 10 ani. Începând să fie persecutat și aici, se transferă la Direcția Județeană de Drumuri și Poduri, în cadrul Consiliului Județean Maramureș, unde lucrează până la pensionare, în iunie 1990. Cu toată prigoana, a sfidat intimidările și amenințările și nu a renunțat la visul de a deveni preot, continuând studiile în clandestinitate, cu profesorii rămași în libertate de la fostele Academii Teologice. Tot în clandestinitate își susține examenul de licență.
După eliberarea Episcopilor din închisori prin decretul de grațiere din 1964, visul la preoție i se va împlini în 19 decembrie 1964, când va fi hirotonit de către Episcopul auxiliar al Maramureșului, dr. Ioan Dragomir. Devine astfel preot clandestin, continuând, în același timp, să lucreze mai întâi în cariera de piatră și apoi la Direcția de Drumuri și Poduri. După hirotonirea sa ca preot, începe pastorația clandestină, ocupându-se cu predilecție de tineret și cu deosebire de cei ce doreau să devină preoți. În acest timp desfășoară o intensă activitate de pastorație. După trecerea la Tatăl a Episcopului Ioan Dragomir, la 25 aprilie 1985, deține, până în 9 august 1986, funcția de Ordinarius provizoriu al Eparhiei de Maramureș, iar de la această dată ca titular, numit și instalat de către IPSS Mitropolitul Alexandru Todea, la alegerea și propunerea Capitlului Diecezan. Activitatea Episcopiei de Maramureș, în anii clandestinității, a fost condusă de Episcopul auxiliar Ioan Dragomir (1950-1985), iar apoi de către viitorul Arhiepiscop Major și Mitropolit al Blajului, pr. Lucian Mureșan (1986-1995), amândoi maramureșeni.
Evenimentele din decembrie 1989 și legalizarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, l-au găsit ca Ordinarius al Diecezei Maramureșului, cu reședința la Baia Mare. Reconfirmarea și numirea ca Episcop de Maramureș s-a făcut în luna martie 1990, iar consacrarea a avut loc la 27 mai 1990, la Baia Mare. Această ceremonie de consacrare de Episcopi greco-catolici a fost prima care a avut loc în libertate, după 1989, de față fiind peste 20.000 credincioși, pe esplanada Monumentului Ostașului Român, împodobit simbolic cu un imens rozariu de garoafe roșii. Prin grija noului Episcop s-a deschis în premieră la Baia Mare Institutul Teologic de grad universitar, care a început anul școlar universitar 1990-91 cu 70 de studenți la cursurile de zi și 20 la fără frecvență. Tot aici, la cursurile de trei ani ale Facultății de Teologie Didactică-Catehetică, au început 89 de tineri și tinere, care vor preda copiilor și elevilor educație moral-religioasă în orele de religie.
Din 4 iulie 1994 este numit de către Papa Ioan Paul al II-lea ca Arhiepiscop al Arhidiecezei de Alba Iulia și Făgăraș și Mitropolit al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, succedând Eminenței Sale Cardinal dr. Alexandru Todea, pe acre starea de sănătate l-a obligat să se retragă. La 27 august 1994 este instalat la Blaj. Din 26 mai 2003 este numit, de către Papa Ioan Paul al II-lea, membru al Congregației pentru Bisericile Orientale. La 16 decembrie 2005, Sfântul Părinte Benedict al XVI-lea îl ridică la demnitatea de Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, odată cu ridicarea Bisericii Mitropolitane sui iuris la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră, prin Bula Ad totius Dominici gregis. Este intronizat ca Arhiepiscop Major la 30 aprilie 2006, în prezența Prefectului Congregației pentru Bisericile Orientale, Preafericirea Sa Ignațiu Moussa I Cardinal Daoud, și a Excelenței Sale Mons. Jean-Claude Périsset, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova. În data de 18 februarie 2012 este creat Cardinal de către Papa Benedict al XVI-lea la Roma, fiindu-i acordată Biserica Sfântul Atanasie din Urbe.
În timpul arhipăstoririi Mitropolitului Lucian, pe atunci președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România, a avut loc istorica vizită a Papei Ioan Paul al II-lea în România, în zilele de 7-9 mai 1999, la București. A fost prima călătorie apostolică a unui Papă al Romei într-o țară majoritar ortodoxă. Au mai trecut 20 de ani până când un alt Suveran Pontif să viziteze România, iar de această dată Cardinalul Lucian l-a primit pe Papa Francisc în Transilvania, în inima Bisericii Greco-Catolice, la Blaj. Vizita Papei Francisc în România a avut ca obiectiv major beatificarea, la 2 iunie 2019, pe Câmpia Libertății din Blaj, a celor șapte Episcopi greco-catolici martirizați de regimul comunist.
