Trăirea Iubirii care vindecă: Ziua Bolnavului la Cluj
15.02.2026, Cluj (Catholica) - Ziua Bolnavului a fost celebrată în Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, conform tradiției, în duminica apropiată datei de 11 februarie – a comemorării primei apariții a Preasfintei Fecioare Maria la Lourdes, și, din anul 1992, a celebrării Zilei Mondiale a Bolnavului. Preafericirea Sa Claudiu, Arhiepiscopul Major al Bisericii Greco-Catolice și Păstor al Eparhiei de Cluj-Gherla, a dedicat bolnavilor și celor ce-i îngrijesc Sfânta Liturghie celebrată duminică, 15 februarie 2026, în Catedrala „Schimbarea la Față” din Cluj-Napoca, o celebrare de o profunzime aparte prin însemnătatea momentului, prin mulțimea credincioșilor, a persoanelor consacrate, prin căldura vocii coriștilor din „Angeli” care au transmis, prin cânt, mesajul de speranță al acestei zile.
În cuvântul de învățătură, Întâistătătorul Bisericii Greco-Catolice a interpretat pericopa evanghelică a Înfricoșătoarei Judecăți (Mt 25,31-46), din această Duminică a Triodului – timp de pregătire pentru Postul Mare – pasaj evanghelic deopotrivă simbolic și pentru Ziua Bolnavului. A chemat la conștientizarea faptului că, dincolo de acțiunile zilnice, de modul în care fiecare alege cum să postească, „trebuie să există o răsfrângere a iubirii lui Dumnezeu în viața mea și din viața mea asupra celorlalți. Și dacă nu există această logică a iubirii”, a adăugat, „nici un post, nici o rugăciune, nici o faptă pe care am putea-o face, nu are sens”. A invitat ca, zi de zi, „să privim în jurul nostru, să vedem frați și surori și să încercăm să fim aproape de ei. Să știm să întindem un pahar cu apă, o bucată de pâine, să știm să-i mângâiem pe cei întristați, să fim alături de cei bolnavi așa cum putem, fiecare dintre noi în funcție de misiunea și profesia pe care o avem, ș.a. – lucruri atât de simple”. Pentru că, „dacă ne pregătim în felul acesta, judecata este de fapt acum și Dumnezeu ne spune: «Veniți, binecuvântații Tatălui meu», fiindcă vă simțiți frați și surori, sunteți parte a aceleași familii, vă ajutați unii pe alții”.
După celebrarea liturgică, prof. dr. Ioan Ștefan Florian a adresat un mesaj de suflet și de credință, o mărturisire a medicului aflat față în față cu suferința și boala, dar mai ales a omului aflat, prin natura misiunii și a profesiei sale, de nenumărate ori în situația Samarineanului milostiv – cel ce se oprește din drumul său pentru a-l ridica, a-l ajuta și a dărui vindecare suferindului întâlnit pe cale. Ca în fiecare an, cuvântul său a avut ca punct de reper mesajul Sfântului Părinte cu ocazia celebrării Zilei Mondiale a Bolnavului. Prof. dr. Ioan Ștefan Florian și-a exprimat emoția pentru ocazia întâlnirii, în această zi, cu „cei cunoscuți și cei mulți necunoscuți, dar pe care vă simt deopotrivă atât de aproape. Nu cred că v-am spus vreodată cât de onorat mă simt să vă vorbesc, să-mi permiteți să-mi împărtășesc cu dumneavoastră trăirile, gândurile, speranțele dar și deziluziile… Cât de mult înseamnă pentru mine această reuniune de o sacralitate aparte, cât de multe înțeleg din tăcerea dumneavoastră, din privirea plină de căldură cu care mă întâmpinați, cu cât de multă iubire mă încărcați atunci când vă vorbesc”. A mulțumit „pentru toate acestea”, a amintit prima ediție a Zilei Bolnavului la care a cuvântat în această Catedrală, în anul 2005, „iar de atunci”, a spus, „m-am lăsat inspirat de mesajele rostite cu ocazia Zilei Mondiale a Bolnavului de către patru Sfinți Părinți, fiecare dintre ei lăsând o amprentă unică asupra gândurilor mele… Am încercat ca, pornind de la mesajul lor, să vă transmit înțelegerea mea prin prisma trăirilor și experiențelor, v-am făcut martori la multe dintre momentele care mi-au marcat devenirea ca medic și ca om.”
Preafericirea Sa Claudiu a mulțumit prof. dr. Ioan Ștefan Florian pentru cuvântul și mărturia sa, ca reprezentant al medicilor catolici, și pentru că de atâția ani încoace se află, împreună cu slujitorii Bisericii, la această celebrare. Dar, mai mult încă, i-a mulțumit în numele tuturor acelora care de-a lungul timpului au apelat „la profesionalismul lui, la umanitatea lui pentru cineva drag, pentru cineva apropiat”. A repetat chemarea Bisericii la rugăciune pentru medici și personalul sanitar, pentru purtătorii de suferință, cu precizarea: „Suntem parte a aceleiași misiuni, într-o manieră diferită, dar toți avem datoria să fim aproape unii de alții prin rugăciune. Sunt convins că mâinile domnului profesor sunt ghidate și de rugăciunea voastră sau a altora, sau a celor din familii.” La final a mulțumit preoților, persoanelor consacrate, credincioșilor – medicilor, infirmierilor, bolnavilor – care au luat parte la această celebrare, le-a mulțumit pentru comuniune, pentru că, toți împreună, așa cum a invitat în motoul actualului An Pastoral, s-au aflat „uniți în iubire în Familia lui Dumnezeu”.
