Papa Leon: Sănătatea în pericol din cauza războaielor, cel mai absurd atentat împotriva vieții
16.02.2026, Vatican (Catholica) - În cadrul audienței acordate Academiei Pontificale pentru Viață, în dimineața zilei de luni, 16 februarie 2026, Papa Leon al XIV-lea a reamintit că într-o lume sfâșiată de conflicte, este necesar să depunem toate eforturile pentru a proteja viața. El a recomandat o abordare globală, deoarece sănătatea se construiește prin integrarea tuturor dimensiunilor sociale și prin practicarea binelui comun, astfel încât acesta să nu fie neglijat sub presiunea intereselor particulare, individuale și naționale. Protecția vieții și a sănătății este compromisă de utilizarea „resurselor economice, tehnologice și organizaționale enorme” pentru producția de arme și alte dispozitive de război, a fost denunțarea fermă a Papei Leon în limba engleză, adresată participanților la sesiunea plenară a Academiei Pontificale pentru Viață, axată pe tema „Sănătate pentru toți – Sustenabilitate și echitate”.
Suveranul Pontif a vorbit despre „enorme inegalități” în accesul la sănătate publică și la prevenire, „într-o lume sfâșiată de conflicte”, factori care afectează grav speranța de viață a oamenilor. Din păcate, astăzi nu putem ignora războaiele, care implică structuri civile, inclusiv spitale, și constituie cel mai absurd atac pe care omul însuși îl îndreaptă împotriva vieții și a sănătății publice. „Se spune adesea”, a subliniat Papa, „că viața și sănătatea sunt valori fundamentale egale pentru toată lumea, dar această afirmație este ipocrită dacă, în același timp, nu ne interesează cauzele structurale și alegerile operaționale care determină inegalitățile. În ciuda declarațiilor și a proclamațiilor, în realitate nu toate viețile sunt respectate în mod egal, iar sănătatea nu este protejată sau promovată în același mod pentru toată lumea.”
Reamintind cuvintele Papei Francisc despre sănătate ca „drept universal, prin care accesul la serviciile de sănătate nu poate fi un privilegiu”, Pontiful s-a oprit asupra legăturii dintre sănătatea tuturor și sănătatea fiecărei persoane. Această legătură a fost demonstrată în mod clar de pandemia de Covid-19, care a evidențiat modul în care „reciprocitatea și interdependența stau la baza sănătății și a vieții noastre”. Această interdependență necesită dialog între diferite domenii, precum politica și etica, și implică, de asemenea, identificarea „acțiunilor politice, sociale și tehnologice” referitoare la „familie, muncă, mediu și societate în ansamblu”. De aici provine apelul adresat tuturor de a-și asuma responsabilitatea de a considera sănătatea ca un ansamblu de factori care trebuie abordați în toată complexitatea lor.
„Doresc să reiterez că trebuie să ne concentrăm nu pe profitul imediat, ci pe ceea ce va fi cel mai bine pentru toată lumea, știind să fim răbdători, generoși și solidari, creând legături și construind punți, pentru a lucra în rețele, pentru a optimiza resursele, astfel încât toți să se simtă protagoniști și beneficiari ai muncii comune”. Papa a reamintit, de asemenea, importanța prevenirii, întotdeauna dintr-o perspectivă mai largă, deoarece „situațiile în care trăiesc comunitățile, care sunt rezultatul politicilor sociale și de mediu, au un impact asupra sănătății și vieții oamenilor”. Când examinăm speranța de viață – și speranța de viață sănătoasă – în diferite țări și diferite grupuri sociale, descoperim inegalități enorme. Acestea depind de variabile precum nivelul veniturilor, nivelul de educație și zona de reședință, chiar și în cadrul aceluiași oraș.
În acest context, conceptul de „One Health”, promovat de Organizația Mondială a Sănătății ca o abordare multidisciplinară, integrată și globală, reprezintă o cale de urmat pentru o dezvoltare echilibrată. Ea arată că viața umană este nesustenabilă fără alte creaturi. Această abordare, a spus Papa Leon al XIV-lea, este în concordanță cu bioetica globală, un domeniu de interes pentru Academia Pontificală pentru Viață. În ceea ce privește acțiunea publică, Pontiful a adăugat: „One Health necesită integrarea dimensiunii sănătății în toate politicile (transport, locuințe, agricultură, ocuparea forței de muncă, educație etc.), în conștiința faptului că sănătatea se construiește la intersecția tuturor dimensiunilor vieții sociale”.
Prin urmare, trebuie să ne consolidăm înțelegerea și practicarea binelui comun, astfel încât acesta să nu fie neglijat sub presiunea intereselor particulare, individuale și naționale. „Binele comun” este o expresie care evocă apropierea dintre oameni și, prin urmare, posibilitatea de „a pune împreună eficiența, solidaritatea și justiția” prin intermediul unei culturi democratice care încurajează participarea. „Trebuie”, a explicat Pontiful, „să recuperăm legătura cu atitudinea fundamentală de îngrijire ca sprijin și apropiere față de ceilalți”, deoarece suntem cu toții vulnerabili.
Numai astfel vom putea dezvolta sisteme de sănătate mai eficiente și mai durabile, capabile să răspundă nevoilor de sănătate într-o lume cu resurse limitate și să restabilească încrederea în medicină și în lucrătorii din domeniul sănătății, în ciuda dezinformării și a scepticismului față de știință. În cele din urmă, Sfântul Părinte a făcut un apel la consolidarea relațiilor internaționale și multilaterale pentru cooperare și coordonare realizate de organizații internaționale angajate în protejarea și promovarea sănătății. Dorința Papei este de a da mărturie despre „stilul lui Dumnezeu” care are grijă de toți copiii Săi.
