Cardinalul Parolin: Papa în Spania pentru a relansa comuniunea și întâlnirea
07.06.2026, Vatican (Catholica) - Papa Leon al XIV-lea a sosit în Spania pentru a patra sa călătorie internațională: Madrid, Barcelona, Montserrat și Insulele Canare sunt etapele acestei noi misiuni apostolice. Cardinalul Pietro Parolin, secretar de stat, explică presei vaticane semnificația acestui eveniment.
– Eminență, care este mesajul principal pe care Sfântul Părinte dorește să-l transmită Spaniei în cadrul celei de-a patra călătorii apostolice internaționale?
– Logoul călătoriei apostolice în Spania – un cerc deschis în mișcare, format din figuri umane unite între ele și orientate spre înălțime – dezvăluie deja intenția Sfântului Părinte. Ca Păstor al Bisericii Catolice, dorește să-și întâlnească fiii, dar și pe toți oamenii de bună voință. Împreună cu toți, dorește să susțină, să promoveze și să edifice tot mai mult comuniunea și întâlnirea. Toate acestea într-o dublă mișcare, atât în interiorul Bisericii, cât și în societate. Nu este vorba doar de a fi împreună, ci de a merge împreună spre un țel comun. Trebuie subliniat și acel plus pe care Biserica dorește să-l comunice întregii umanități, și anume invitația de a primi răspunsurile pe care Isus Cristos le dă la întrebările profunde pe care ființa umană și le pune cu privire la sensul vieții, al morții, al suferinței. Cristos ne oferă posibilitatea de a ajunge la acea plenitudine a umanității pe care noi, creștinii, o numim viață veșnică. Aceasta devine, de asemenea, sursa speranței și a bucuriei cu care Sfântul Părinte aspiră să slujească umanitatea și să încurajeze creștinii.
– Sfântul Părinte se va întâlni cu Parlamentul spaniol: care sunt astăzi prioritățile diplomatice ale Sfântului Scaun în dialogul cu Europa mediteraneeană?
– Legislatorii trebuie să aibă întotdeauna ca referință fundamentală demnitatea persoanei umane și binele comun, în elaborarea legilor și în determinarea tipului de societate pe care doresc să o construiască. Zona mediteraneeană, cu tradiția sa milenară de cultură, artă și valori, reprezintă, de asemenea, un punct de referință pentru creștinism. În dialogul cu Europa mediteraneeană, Sfântul Scaun susține o abordare compasională și coordonată a crizei migrației, subliniind demnitatea intrinsecă a tuturor migranților. Poziția sa se bazează pe patru principii fundamentale: primirea, protejarea, promovarea și integrarea migranților și a refugiaților. În ceea ce privește demografia, malul nordic al Mediteranei, spre deosebire de cel sudic, suferă de o scădere drastică a natalității. Pentru a face față acestei crize, este esențial să se pună în centrul atenției demnitatea fundamentală a tuturor persoanelor și rolul familiei în societate.
– Problema separatistă a avut repercusiuni și asupra vieții comunităților ecleziale locale. Ce poate Biserica să facă, și ce mesaj ar putea transmite Papa în timpul vizitei în Spania, pentru a evita polarizările și a promova comuniunea?
– Noi, catolicii, credem că „Biserica este, în Cristos, într-un anumit fel sacramentul, adică semnul și instrumentul uniunii intime cu Dumnezeu și al unității întregii omeniri” (LG 1) și că Papa, „ca succesor al lui Petru, este principiul și fundamentul perpetuu și vizibil al unității atât a Episcopilor, cât și a mulțimii credincioșilor” (LG 23), de aceea este în natura sa să promoveze unitatea Bisericii și în Biserică.
Ca Părinte și Păstor, el se preocupă de unitatea copiilor săi, a oilor sale, și promovează, de asemenea, misiunea încredințată întregii Biserici, care este Trupul mistic al lui Cristos, de a instaura comuniunea și unitatea în diversitate între popoarele pământului. Mesajul Sfântului Părinte, dacă pe de o parte nu poate trăda misiunea sa de unitate și, prin urmare, de pace, pe de altă parte nici nu dorește să înlocuiască responsabilitățile care revin statelor în guvernarea propriilor cetățeni. Din acest principiu se poate deduce că, deși mesajul Papei poate avea implicații politice tocmai pentru că Biserica Catolică este alcătuită din aceiași cetățeni ai națiunilor, Succesorul lui Petru propovăduiește Evanghelia și dorește, pornind de aici, să lumineze toate realitățile umane, fără a se amesteca în politica internă a țărilor.
– Veghea cu tinerii de la Madrid este unul dintre momentele centrale. Într-o țară care trăiește o secularizare crescândă, ce schimbare pot aduce noile generații și cum?
– Pentru a răspunde la această întrebare, aș dori să reiau ceea ce Sfântul Părinte le-a spus numeroșilor tineri adunați pentru Veghea jubiliară, la Tor Vergata, pe 2 august din anul trecut. Îi invita să fie pasionați în căutarea adevărului, curajoși în a se lăsa întâlniți de Cristos, generoși în a trăi concret Evanghelia. Lumea în care trăim îi împinge să facă multe lucruri, uneori într-un mod hiperactiv și dispersiv, ispitindu-i să încredințeze tot mai mult gândirea, evaluarea, decizia – conform unui stereotip scientist acum depășit – unor instrumente artificiale și uneori ușor de manipulat. Tinerii pot reacționa, alegând și răspândind un mod diferit și mai liber de a se comporta. Dând spațiu tăcerii, reflecției, meditației, rugăciunii, ei pot pune în valoare cu entuziasm, înțelepciune și caritate numeroasele instrumente de care dispun și a căror utilizare o cunosc foarte bine, pentru binele fiecărei persoane și al întregii persoane. Tinerii sunt capabili de aceste lucruri, ba chiar sunt deosebit de înclinați spre ele. Este important să-i ajutăm, în credință, să le aprofundeze și să le trăiască, devenind profeți contagioși ai păcii, ai dreptății și ai iubirii autentice pentru viitorul lor și al nostru.
– La Barcelona, Liturghia de la Sagrada Família, cu inaugurarea turnului lui Isus Cristos, va fi unul dintre momentele simbolice cele mai puternice. Se poate interpreta acest eveniment ca un impuls de a arăta frumusețea Evangheliei întregii Spanii și nu numai?
– Cu siguranță da: prin binecuvântarea turnului lui Isus Cristos, Sfântul Părinte va marca o etapă importantă în construcția Bazilicii Sagrada Família. Acest element arhitectural arată, de fapt, că Biserica este un șantier de pietre vii, în continuă creștere de-a lungul istoriei. Înălțimea turnului îi invită pe toți să-și ridice privirea spre Dumnezeu, care, în semnul crucii, își revelează iubirea pentru umanitate. Ca un far al mântuirii și al speranței, această structură este, așadar, o operă de evanghelizare: frumusețea ei reflectă centralitatea lui Cristos în viața Bisericii. Noul turn împlinește proiectul lui Gaudí, arhitectul său, care a fost profund inspirat de credință. El a înțeles arta ca formă de vestire a Evangheliei și limbaj privilegiat al misiunii creștine. Spania găsește în această operă nu doar un monument splendid, care îi sporește patrimoniul cultural, ci și mărturia credinței care a unit națiunea timp de secole.
– Etapa din Insulele Canare se concentrează în special asupra realității imigrației și integrării. În opinia dumneavoastră, lumea se îndreaptă spre o atitudine de primire sau „întoarce din ce în ce mai mult spatele”?
– Marea majoritate a oamenilor nu migrează peste graniță; un număr mult mai mare migrează în interiorul propriilor țări. În plus, migrația internațională nu este uniformă în întreaga lume, ci este influențată de factori economici, geografici și demografici. Migrația susține piețele muncii și contribuie la acoperirea deficitului de competențe, iar migranții rămân o sursă fundamentală de sprijin pentru țările lor de origine. În ceea ce privește primirea, există o tendință generalizată de concentrare doar asupra intereselor comunităților restrânse, iar acest lucru, așa cum a subliniat Papa Leon al XIV-lea, reprezintă o amenințare serioasă la adresa împărțirii responsabilităților, a cooperării multilaterale, a realizării binelui comun și a solidarității globale în beneficiul întregii familii umane. În acest context, Sfântul Scaun adoptă în mod constant o poziție în apărarea demnității inalienabile a fiecărei persoane. Este important să ne amintim că fiecare migrant este o persoană și că are astfel drepturi inalienabile, care trebuie respectate în orice context, atât în țara sa de origine, cât și acolo unde se deplasează. Ar fi necesar să abordăm un fenomen atât de complex cu voință politică, generozitate și spirit de solidaritate. Speranța este ca să existe o întoarcere la valoarea fraternității, bazată pe empatie și colaborare, care favorizează calea întâlnirii și a îmbogățirii reciproce.
– În opinia dumneavoastră, ce chip are Spania astăzi și ce rol ar putea avea în Europa?
– Spania de astăzi are chipul unui popor care păstrează încă rădăcini creștine profunde, manifestând o legătură vie și o afecțiune sinceră față de Succesorul lui Petru. Chiar și în fața provocărilor societății contemporane, ea găzduiește o Biserică vie și dinamică, ce este capabilă să mărturisească Evanghelia și să ofere o contribuție semnificativă la viața spirituală și socială a țării. Societatea spaniolă trăiește tensiuni și transformări profunde, dar este în căutarea unor căi de întâlnire și reconciliere, vizând binele comun. Are nevoie să redescopere centralitatea persoanei, dialogul social și reconcilierea ca fundamente ale conviețuirii democratice. Din punctul de vedere al contribuției pe care o poate aduce Europei și lumii, aș vorbi despre sprijinirea multilateralismului și promovarea drepturilor omului, a păcii și a securității internaționale. De asemenea, poate favoriza dialogul cu țările din America Latină și Africa de Nord.
