Editura Presa Bună anunță apariția enciclicei „Magnifica humanitas”
19.06.2026, Iași (Catholica) - La Editura Presa Bună a Diecezei de Iași a apărut versiunea în limba română a enciclicei Magnifica humanitas pe care Papa Leon al XIV-lea a publicat-o luni, 25 mai, în a doua zi de Rusalii, după ce a semnat-o la 15 mai, dată la care s-au împlinit 135 de ani de la enciclica Rerum novarum a Papei Leon al XIII-lea. Traducerea a fost realizată de pr. Mihai Patrașcu. Această scrisoare enciclică despre protejarea persoanei umane în era inteligenței artificiale are numărul 102 în colecția „Documente”, este în format 14×21 cm, are 184 de pagini și poate fi cumpărată din Librăria „Presa Bună” la prețul de 20 lei. Vorbind despre enciclică, Papa Leon a subliniat că „omul poartă în sine o libertate, o interioritate și o chemare la iubire și la adorare, pe care nicio mașină nu le poate înlocui sau suprima. Numai cu o astfel de viziune integrală poate fi folosită inteligența artificială spre binele tuturor.”
Magnifica humanitas își propune să vorbească despre grija și protejarea omului în era inte¬ligenței artificiale. Textul începe prin cuvintele care dau titlul enciclicei: „Minunata umanitate creată de Dumnezeu se află astăzi în fața unei alegeri decisive: fie ridică un nou turn Babel, fie construiește orașul în care Dumnezeu și omenirea locuiesc împreună” (nr. 1). Făcând referință la două imagini biblice: turnul Babel (cf. Gen 11,4) și restaurarea Ierusalimului de după exil prin guvernatorul Nehemia (cf. Neh 1-2), Sfântul Părinte sugerează două lumi diferite. Prima este concepută fără Dumnezeu, având ca deziderat „o singură limbă, o singură tehnologie și o singură direcție”, care să excludă diversitatea și să impună uniformitatea. A doua ilustrează o lucrare cu Dumnezeu, menită să restabilească legăturile și să facă din Ierusalim „o comunitate a armoniei”, cu recunoașterea din partea fiecăruia a puterii care vine de la Dumnezeu. De aceea, recomandarea Papei este clară: „Să evităm, așadar, sindromul Babel: divinizarea profitului, care îi sacrifică pe cei slabi; uniformitatea care nivelează diferențele; pretenția unui limbaj – chiar digital – care este în stare să traducă misterul persoanei în date și prestație. Acesta este pericolul dezumanizării: să-l excludem pe Dumnezeu din configurarea viitorului și să-l reducem pe celălalt la un simplu mijloc – o ispită veche și mereu nouă care ia astăzi o formă tehnică” (nr. 10).
Atenți la toate aceste caracteristici ale timpului nostru, grija comună pe care trebuie să o avem este aceea de „a rămâne umani și de a păstra cu iubire umanitatea minunată care ne-a fost oferită și care s-a manifestat în plinătatea ei în Cristos și pe care nu o poate înlocui nicio mașină” (nr. 15). Intenția documentului în ansamblu nu este de a oferi strategii de folosire a inteligenței artificiale. Papa Leon își propune să definească consecințele sociale și etice ale folosirii ei și să scoată în evidență cu putere primatul omului înaintea oricărei tehnologii (nr. 97). Căci el singur, spre deosebire de orice inteligență, oricât de performantă în funcțiile ei, are un trup, simte durere și bucurie, se maturizează în relații, se definește prin iubire, prietenie, responsabilitate etc. (cf. nr. 99). Mai mult decât aceste trăsături strict umane, inteligenței artificiale îi lipsește conștiința morală, sensul lucrurilor, al evenimentelor, diferența dintre bine și rău. Toate acestea și procesul lent și îndelung de maturizare a omului, prin însușirea atâtor valori îl fac pe om să fie și să rămână om.
Fără a semnala doar probleme și a desconsidera valoarea tehnicii avansate, Sfântul Părinte propune cu fermitate trei linii directoare: 1) să se țină cont de valoarea muncii în contextul major al tranziției digitale; 2) adevărul să fie văzut ca un bun comun, așa încât fiecare să aibă acces la el și să fie ferit de dezinformare; 3) libertatea să fie protejată de dependență și de comercializare. Ce ne rămâne de făcut? La finalul enciclicei, Papa ne îndeamnă să cultivăm relații umane directe și reale, pentru a nu pierde din vedere „adevărul despre Dumnezeu și despre om” (nr. 237), așa încât și în timpul nostru să fie posibilă o civilizație a iubirii. (Pr. Cristian Diac pentru Ercis.ro)
