Papa Leon i-a scris Cardinalului albanez Simoni
01.08.2026, Vatican (Catholica) - „Nici un lanț nu este suficient de puternic pentru a ține închisă o conștiință luminată de Evanghelie; nici o noapte nu este atât de lungă încât să poată împiedica răsăritul pe care Domnul îl pregătește pentru copiii Săi; și nici o închisoare nu este suficient de adâncă pentru a despărți un om de iubirea lui Dumnezeu.”
Cu aceste cuvinte, care sunt ecou al Scrisorii Sfântului Paul către Romani (8,35-39), Papa Leon al XIV-lea a adresat un mesaj Cardinalului albanez Ernest Simoni și tuturor celor care au participat la Liturghia prezidată de Cardinal vineri dimineața, 31 iulie, la fostul lagăr de la Spaç, în memoria celor care au suferit sau au murit acolo.
„Acel loc, adânc întipărit în memoria poporului albanez, rămâne unul dintre cele mai dureroase capitole din istoria națiunii. Spaç a fost un loc în care mulți au purtat greaua cruce a nedreptății”, a scris Pontiful în mesajul citit la încheierea Liturghiei. Sfântul Părinte a reamintit că „sângele celor care au suferit și au murit printre acei munți a udat acel pământ, făcându-l un martor tăcut al fidelității, curajului și speranței”.
Cardinalul Simoni, în vârstă de 97 de ani, s-a întors în lagărul unde și-a petrecut cea mai mare parte din cei 18 ani de închisoare „pentru a celebra Jertfa lui Cristos, care a transformat Crucea dintr-un semn al morții într-o promisiune de viață”, a scris Papa Leon. Cardinalul albanez a trăit pe propria piele persecuția regimului comunist. Condamnat inițial la moarte ca dușman al poporului, pedeapsa i-a fost ulterior comutată în detenție în diverse lagăre de muncă, unde a îndurat ani de muncă forțată.
Cardinalul Simoni și-a amintit că, în timpul detenției, a celebrat Liturghia din memorie, în latină, menționând: „Mi-am riscat viața de fiecare dată”. El a mai spus că a ascultat spovezi și a dat Sfânta Împărtășanie în secret. Explicând că a copt pâinea folosind făină preparată pe sobe improvizate și a folosit suc stors din struguri pentru celebrarea euharistică, a recunoscut: „Dacă m-ar fi găsit, m-ar fi spânzurat imediat”. De fapt, în timpul Liturghiei de vineri, Cardinalul le-a arătat celor prezenți casca de miner pe care o purta ca tânăr preot, când a fost trimis să lucreze sub pământ în mine.
Reflectând asupra acelor ani de persecuție, Papa Leon a scris: „Cine știe câte rugăciuni s-au înălțat spre Cer din acel loc? Câte cereri au fost șoptite în tăcere? Câte chipuri, marcate de greutăți și lipsuri, și-au încredințat ultima speranță Domnului?” Sfântul Părinte s-a alăturat rugăciunii pentru fiecare dintre acei bărbați și femei, dintre care mulți au fost îngropați în morminte fără cruce, unde nimeni nu a putut să-i plângă sau să depună o floare în memoria lor. S-a rugat ca „amintirea lor să rămână vie și să servească drept o amintire constantă pentru noile generații cu privire la demnitatea inviolabilă a fiecărei persoane umane, la valoarea libertății și la angajamentul față de pace”.
