10 ani de la canonizarea Maicii Tereza de Calcutta, sărbătoriți la Catedrala Sf. Iosif

07.09.2026, București (Catholica) - Într-un cadru de mare sărbătoare s-a desfășurat, vineri, 4 septembrie 2026, în Catedrala Sfântul Iosif din București, comemorarea a 10 ani de la canonizarea Maicii Tereza de Calcutta. Celebrarea a fost prezidată de Mons. Gianpiero Gloder, Nunțiu Apostolic în România și Republica Moldova, în prezența ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de București, a PS Cornel Damian, Episcop auxiliar de București, și a numeroși preoți concelebranți. La Sfânta Liturghie au fost prezenți Excelența Sa, Enkeleda Baduni Mërkuri, ambasadoarea Republicii Albania la București, mai mulți reprezentanți ai corpului diplomatic acreditat la București, reprezentanți ai Camerei Deputaților și ai Senatului României, surori din Congregația „Misionarele Carității” din România, membri ai comunității albaneze din București, numeroase persoane consacrate și credincioși prezenți în Catedrală sau uniți în rugăciune prin intermediul postului de televiziune Angelus TV.
La începutul Sfintei Liturghii, ÎPS Aurel Percă i-a salutat pe cei prezenți și a amintit legătura Sfintei cu Albania, mulțumindu-i pentru inițiativă ambasadoarei Enkeleda Baduni Mërkuri. Arhiepiscopul de București a arătat că celebrarea este deopotrivă un prilej de rugăciune pentru popoarele celor două țări, pentru pace, pentru guvernanți și pentru mai multă iubire în lume: „Vă invit așadar să oferim acest moment de rugăciune pentru ca memoria Maicii Tereza să inspire angajament de slujire a persoanelor celor mai defavorizate în Albania, în România și în lumea întreagă”.
În cadrul predicii, Mons. Giampiero Gloder a schițat profilul Sfintei Tereza de Calcutta, pornind de la trei cuvinte: lumină, întuneric și iubire. Lumina vieții ei a fost, a arătat vorbitorul, încrederea deplină în Providență, mărturisită și în răspunsul dat jurnalistului italian Renzo Allegri, care îi spunea că pentru susținerea tuturor operelor Congregației ar fi nevoie de minuni: „Exact! În fiecare zi Dumnezeu lucrează pentru noi adevărate miracole. Providența nu ne părăsește niciodată.” Întunericul este cel al îndelungatei încercări spirituale pe care Sfânta a trăit-o ani la rând și pe care a ajuns să o primească drept participare la pătimirea lui Cristos, iar iubirea este răspunsul dat acestui întuneric, în slujirea celor mai săraci dintre săraci. Ilustrând ultimul dintre cele trei cuvinte, Mons. Giampiero Gloder a relatat întâlnirea Maicii Tereza cu o femeie bolnavă de lepră, adusă într-o seară în Casa Inimii Neprihănite din Calcutta. Îngrijită cu blândețe, femeia a întrebat-o de ce face acest lucru, iar Sfânta i-a răspuns: „Dumnezeul meu se numește Iubire. Îl cunoști deja: El este Cel care te mângâie cu mâinile mele, El este Cel care îți zâmbește prin ochii mei, El este Cel care te iubește prin iubirea mea”.
La sfârșitul Sfintei Liturghii, ambasadoarea Albaniei la București a evocat legătura Maicii Tereza cu România. În mai 1990, venind de la Roma în prima sa misiune umanitară în țara noastră, Sfânta și-a petrecut noaptea la Palatul arhiepiscopal, alegând să doarmă pe saltele așezate pe podea, iar a doua zi a plecat la Țuicani, de unde a luat în grijă câțiva dintre copiii cu cele mai grave dizabilități și i-a adus la București, rugându-se Rozariul pe tot parcursul drumului. Așa au luat naștere primele case și comunități în care copii altfel uitați de lume au găsit adăpost, hrană, îngrijire, demnitate și, mai presus de toate, iubire.
Ambasadoarea a mulțumit Arhidiecezei Romano-Catolice de București și Nunțiaturii Apostolice din România pentru organizarea celebrării și a amintit că, la 4 septembrie 2016, zeci de mii de oameni s-au adunat în Piața San Pietro pentru canonizarea Maicii Tereza de către Papa Francisc. A vorbit, totodată, despre amploarea operei sale, de la școli și dispensare până la casele pentru vârstnici și pentru bolnavii de lepră, operă recunoscută în 1979 prin Premiul Nobel pentru Pace, și despre faptul că Albania i-a fost rădăcină, India loc al misiunii, iar umanitatea orizont al slujirii.
Potrivit datelor, numai din anul 1980, Maica Tereza avea în grijă 7.500 de copii în 60 de școli, trata 960.000 de pacienți în 213 spitale, era singura persoană din lume care în grija 47.000 de bolnavi de lepră în 54 de clinici, avea grijă de 3.400 de persoane în vârstă, abandonate și fără adăpost în 20 de cămine pentru vârstnici și adoptase 160 de orfani. Această recunoaștere a reflectat un adevăr esențial întruchipat de viața ei: pacea nu poate fi separată de demnitatea umană. Întrebându-se cum a reușit o singură femeie care avea atât de puțin să atingă atât de multe vieți, doamna ambasadoare a citat cuvintele Sfintei: „Nu contează cât de mult dăruim, ci câtă iubire punem în ceea ce dăruim”.
Adresându-se apoi, în limba albaneză, compatrioților prezenți în Catedrală, a amintit că Maica Tereza și-a început drumul de călugăriță la biserica din Letnica, în Kosovo, la vârsta de 17 ani, iar în 1950 a întemeiat, în India, Congregația Misionarele Carității. Deși mândri de originea ei, albanezii știu că Sfânta Tereza de Calcutta nu aparține doar Albaniei, ci lumii întregi, a subliniat vorbitoarea, încheind cu un îndemn: „Moștenirea ei nu este doar o amintire a trecutului, ci o invitație vie. Ne invită să trecem de la admirație la acțiune, de la compasiune la solidaritate și de la cuvinte la slujire.”
Înainte de binecuvântarea finală, Mons. Giampiero Gloder le-a mulțumit ÎPS Aurel Percă, PS Cornel Damian, ambasadoarei, membrilor corpului diplomatic și tuturor celor care au contribuit la organizarea celebrării, precum și postului de televiziune Angelus TV. Amintind cuvintele Sfintei, „După sânge, sunt albaneză; după cetățenie, sunt indiancă. În ceea ce privește credința, sunt călugăriță catolică. Prin vocația mea, aparțin lumii, iar în ceea ce privește inima mea, aparțin în întregime Inimii lui Cristos”, Nunțiul Apostolic a invitat asistența la rugăciune, pentru ca fiecare să poată fi, prin gesturile concrete ale vieții sale, un semn al iubirii Inimii lui Cristos. După Sfânta Liturghie a urmat un moment de comuniune și de împărtășire, în cadrul unei recepții oferite în Palatul Arhiepiscopiei. (Pr. Tarciziu-Hristofor Șerban pentru ARCB.ro)
