Liber la finanţarea cercetării pe celule rădăcină embrionice
11.03.2009, Washington (Catholica) - Preşedintele Barack Obama a anulat luni restricţiile federale privind finanţarea cercetărilor pe celule rădăcină embrionice, pretinzând că limitările anterioare forţau „o falsă alegere între ştiinţa sănătoasă şi valorile morale” şi susţinând că cercetările au un potenţial deosebit în găsirea de tratamente medicale. El a caracterizat schimbarea ca o restaurare a „angajamentului nostru faţă de ştiinţă”. A anulat practic decizia preşedintelui George W. Bush din 2001, prin care acesta interzicea finanţarea cercetărilor ce se folosesc de celule rădăcină prelevate de la embrioni (ESCR).
Luni, la ceremonia de semnare de la Casa Albă, preşedintele Obama a spus: „Astăzi, prin ordinul executiv pe care mă pregătesc să îl semnez, vom aduce schimbarea la care au sperat şi pentru care au luptat în ultimii opt ani oameni de ştiinţă şi cercetători, medici şi inventatori, pacienţi şi apropiaţii lor: vom ridica interdicţia privind finanţarea federală pentru promiţătoarele cercetări pe celule rădăcină embrionice. Vom sprijini cu tărie oamenii de ştiinţă care participă la această cercetare. Şi vom ţinti ca America să conducă lumea spre descoperirile care într-o zi ar putea sosi.” Susţinând că nu există vreo inconsecvenţă între „ştiinţa sănătoasă şi valorile morale” a adăugat: „Ca persoană credincioasă, am credinţa că suntem chemaţi să avem grijă unii de alţii şi să lucrăm pentru uşurarea suferinţelor umane. Cred că ni s-a dat capacitatea şi voinţa de a continua această cercetare – şi umanitatea şi conştiinţa de a face acest lucru în mod responsabil.”
Admiţând că numeroşi oameni nu sunt siguri sau sunt chiar împotriva ESCR, el a susţinut că le înţelege îngrijorările. A explicat apoi că oamenii de ştiinţă trebuie lăsaţi „să îşi facă treaba”, liberi de orice „manipulări şi constrângeri”. A susţinut că deciziile în ştiinţă trebuie să fie luate „în baza faptelor, nu a ideologiilor”. Majoritatea americanilor, consideră el, au ajuns la un consens privitor la ESCR, susţinând continuarea. Suporterii ESCR consideră că aceste cercetări „au un potenţial mare, iar cu îndrumări potrivite şi supraveghere strictă, pericolele pot fi evitate”. El a asigurat că va supraveghea ca niciodată „să nu se deschidă uşile” pentru folosirea clonării pentru reproducerea umană. Aceasta este „periculoasă, profund greşită şi nu are loc în societatea noastră, nici în altă societate”.
Multe terapii cu celule rădăcină embrionice vor cere însă clonare umană pentru reproducerea de celule rădăcină care să se potrivească genetic cu cele ale pacientului. Susţinătorii acestor cercetări caută să distingă între clonarea „reproductivă” şi cea „terapeutică”. Pr. Tad Pacholczyk, specialist în bioetică la Centrul Naţional Catolic de Bioetică, a susţinut că distincţia amintită este „greşit înţeleasă la scară largă”. De fapt nu există o diferenţă. „Există doar clonarea, iar distincţia vine mai apoi, când te întrebi ce se va face cu fiinţele umane clonate după ce au fost fabricate”, a spus el. „Va fi implantat într-un uter sau va fi folosit pentru culegerea de celule şi ţesuturi?”
Preşedintele Obama mai declara luni că potenţialul cercetărilor pe celule rădăcină rămâne încă „necunoscut” şi „nu trebuie supraestimat”. Unii oameni de ştiinţă, a spus el, consideră că cercetările ar putea conduce la tratamente pentru diabet, Parkinson, cancer, boli ale inimii şi altele. Aceste cercetări ar putea ridica unele persoane din scaunul cu rotile, a presupus el. Interdicţia din ultimii ani a făcut ca cercetarea să rateze unele oportunităţi, a continuat Obama, explicând că „unii dintre cei mai buni oameni de ştiinţă ai noştri au plecat în alte ţări pentru a-şi continua munca. Iar acele ţări ar putea să o ia înaintea noastră în descoperiri care să transforme vieţile”.
Citându-l pe actorul Christopher Reeve, cunoscut militant pentru cercetările pe celulă rădăcină embrionice, care prezicea că el ar putea umbla după zece ani de astfel de cercetări, Obama a comentat: „Christopher nu a mai avut această şansă. Dar dacă noi continuăm cercetarea, s-ar putea ca într-o zi – poate nu din viaţa noastră şi poate nici pe timpul copiilor noştri – dar s-ar putea ca într-o zi alţii ca el să aibă şansa.” Şi a încheiat spunând: „Vă mulţumesc, Dumnezeu să vă binecuvânteze şi fie ca Dumnezeu să binecuvânteze America”.
În timp ce finanţarea federală a cercetării pe celule rădăcină embrionice va conduce probabil la o mai mare distrugere de embrioni umani, amendamentul Dickey-Wicker din 1996 interzice finanţarea pentru cercetări în care embrionii sunt creaţi, distruşi şi aruncaţi. Cercetătorii finanţaţi de stat vor trebui să obţină celulele rădăcină embrionice din depozite private. Republicana Diana DeGette declara însă recent că doreşte modificarea amendamentului amintit, pentru ca cercetătorii să poată să dispună de linii de celule rădăcină embrionice care să reflecte diversitatea genetică şi etnică a lumii.
