Reeditarea Psalmilor la Editura Sapientia
09.03.2009, Iaşi (Catholica) - Lucrarea „Psalmii”, traducere, note şi comentarii de pr. Alois Bulai, (+) pr. Anton Budău şi pr. Iosif Răchiteanu, a fost reeditată în colecţia „Studii biblice” a Editurii Sapientia a Institutului Teologic Romano-Catolic Iaşi. Volumul, conţinând numeroase note şi comentarii, apare în format 14×20 cm, 584 de pagini şi poate fi procurat de la toate librăriile catolice din ţară la preţul de 25 lei, inclusiv prin librăria electronică Presa Bună. Reeditarea acestei traduceri a „Psalmilor”, citim pe Ercis.ro, răspunde unei cerinţe tot mai mari din partea credincioşilor de a avea la îndemână cărţile Sfintei Scripturi, cuvântul Dumnezeului celui viu şi adevărat, prin care ne descoperă iubirea şi planul său de mântuire. Textul propriu-zis al psalmilor este precedat de o introducere generală, în care sunt prezentaţi autorii, limba, contextul social şi cultural care a favorizat apariţia psalmilor; această introducere este utilă celor mai puţin familiarizaţi cu exegeza scripturistică.
Redăm în continuare câteva fragmente din introducerea făcută de traducători la această carte: „Psaltirea canonică conţine un număr de 150 de psalmi. Culegerea actuală este rezultatul unei îndelungi activităţi literare şi a mai multor sistematizări succesive de culegeri mai mici. Există diferenţe de numerotare între textul masoretic ebraic şi textul grec al Septuagintei, din cauza faptului că uneori un psalm este împărţit în două sau doi psalmi sunt încorporaţi în unul singur. Numerotarea psalmilor de la 1 la 8 şi de la 148 la 150 este identică. Ca regulă generală, psalmii de la 9 la 147 din textul ebraic sunt cu un număr înainte faţă de textul grec. Noi vom folosi numerotarea din textul ebraic, indicând între paranteze numărul din textul grec (…). Pe lângă numeroasele traduceri în limba română apărute până acum, ni s-a părut oportun să îndrăznim a veni cu această nouă ofertă, cu speranţa de a facilita o posibilă înţelegere mai aprofundată a acestui tezaur inepuizabil de rugăciune şi spiritualitate, plasând fiecare creaţie poetico-religioasă în cadrul istoric, în ambientul psihologic individual sau colectiv, în contextul cultual cel mai probabil originar, apelând la studiile istorico-literare, la interpretările şi reinterpretările din Scriptura însăşi, la lectura făcută de poporul în cadrul căruia s-a zămislit şi s-a creat Cartea Psalmilor, la modul în care percepe, se alimentează, trăieşte şi oferă credincioşilor şi tuturor celor de bunăvoinţă Biserica şi liturgia creştină această comoară a revelaţiei.”
„Versiunea în română a textului Psalmilor este cea folosită de Liturgia orelor, cu unele mici diferenţe: sunt introduşi psalmii sau fragmentele de psalmi pe care nu le foloseşte liturgia şi sunt semnalate diferenţele dintre textul masoretic şi versiunea Noii Vulgate, textul oficial al liturgiei Bisericii Catolice.”
Imagini
