Radu Miron Costin: „La 1700, ne-am întors acasă”

06.07.2005, Târgu Lăpuş (Catholica) - „Misiunea şi răspunderea pentru corectarea imensităţii denaturărilor strecurate în istoria scrisă pe parcursul celei de a doua jumătăţi a secolului XX revine în întregime cercetătorilor şi specialiştilor eliberaţi de pasiuni politice şi confesionale. Cei care au scris-o în perioada 1944-1989 au făcut-o la comanda slăvirii Uniunii Sovietice, a Armatei Roşii şi a binefacerilor Comunismului şi Socialismului, precum şi pentru ascunderea adevărului. A fost principiul de bază după care s-a scris şi s-a predat istoria mai veche sau mai recentă în şcolile de toate gradele.”

Aceste cuvinte îi aparţin preotului greco-catolic Simion Mesaroş, care semnează „Prefaţă către cititorul obişnuit” la cartea „La 1700, ne-am întors acasă”, scrisă de Radu Miron Costin, apărută la Editura Galaxia Gutenberg din Târgu Lăpuş, în colecţia Historia. „Lucrarea de faţă exemplifică cu măiestrie, profesionalism şi fără şanse de a fi combătute, un număr mare de falsuri ale perioadei comuniste… Publicarea acestei lucrări constituie cu certitudine o adevărată revelaţie pentru un număr mare de cititori mai puţin avizaţi în această problematică”, ne mai spune pr. Simion Mesaroş.

În Cuvânt înainte, autorul îşi prezintă astfel cartea: „a fost concepută pentru a lămuri succint unele aspecte din viaţa Bisericii Române Unite cu Roma, descrise cu vădită ostilitate în `Istoria Bisericii Ortodoxe Române` a lui M. Păcurariu, care este o carte de căpătâi a studiului teologic ortodox din România.” „Printre cele mai vădite neadevăruri, devenite acolo axiome, sunt combaterea existenţei sinoadelor de unire, ridicarea la rang de sfinţenie a mişcărilor anarhiste antiunioniste, manevrate de către ierarhia Bisericii sârbeşti şi alţi duşmani ai catolicismului, până la insulte aduse majorităţii ierarhilor”, continuă Radu Miron Costin, subliniind faptul că „în anumite împrejurări ale timpului, tocmai uniţii au avut cel mai mult de suferit şi aceasta s-a întâmplat chiar din momentul când s-au dat primele semnături de adeziune şi s-a continuat până în zilele noastre”.