Papa a luat în posesie Catedrala Episcopului Romei
07.05.2005, Vatican (Catholica) - Sâmbătă seara, Papa Benedict al XVI-lea a prezidat celebrarea euharistică din Bazilica San Giovanni in Laterano, cu ocazia preluării în posesie a Catedralei Episcopului Romei. Patruzeci de Cardinali, membrii Consiliului episcopal diecezan, canonicii Bazilicii Laterane şi consiliul prefecţilor păstori au concelebrat alături de Sfântul Părinte.
La începutul celebrării, Cardinalul Camillo Ruini, Vicar General al Diecezei de Roma, a exprimat bucuria Bisericii Romei pentru noul păstor. Papa s-a aşezat apoi în scaunul său episcopal, în timp ce corul şi adunarea au cântat: „Bucurie, pace şi viaţă ţie Benedicte, Episcop al Romei”. După aceasta, Sfântul Părinte a primit expresiile de ascultare din partea unui grup de reprezentanţi ai Bisericii Romane: Cardinalul Ruini, ca decan al Bazilicii San Giovanni in Laterano; Arhiepiscopul Luigi Moretti, viceregent al Diecezei; doi preoţi; un diacon permanent şi un diacon ce se pregăteşte pentru preoţie; un călugăr şi o călugăriţă; un laic şi o laică, şi doi tineri care au primit Mirul.
La începutul predicii sale, Sfântul Părinte a vorbit despre Înălţarea Domnului, care în multe locuri este celebrată duminica aceasta. El a spus că Cristos, „datorită fiinţei sale dimpreună cu Tatăl, este aproape de fiecare dintre noi pentru totdeauna. Fiecare dintre noi ne putem adresa Lui ca unui prieten, fiecare dintre noi îl putem chema”. Deşi „putem să trăim cu spatele întors la El, El ne aşteaptă întotdeauna, El este mereu aproape de noi.” Papa Benedict al XVI-lea a subliniat faptul că Cristos Înviat „are nevoie de mărturia celor care l-au întâlnit, a bărbaţilor şi femeilor care l-au cunoscut în mod intim prin puterea Duhului Sfânt. […] Succesorii Apostolilor – adică Episcopii – au responsabilitatea publică să se asigure că reţeaua acestor mărturii va dura peste timp. […] Şi în această reţea de mărturii, o sarcină specială îi revine Succesorului lui Petru.”
Papa „trebuie să fie conştient că este un om slab şi fragil”, în nevoie constantă de „purificare şi convertire. Şi totuşi, el poate să fie conştient că de la Domnul îi vine tăria de a-i întări în credinţă pe fraţii şi surorile sale, şi de a-i ţine uniţi în mărturisirea lui Cristos crucificat şi înviat. Episcopul Romei stă în catedra sa pentru a aduce mărturie despre Cristos. Astfel, catedra este simbol al `potestas docendi`, acea autoritate de a învăţa ceea ce este parte esenţială a mandatului de a lega şi dezlega, conferită de Domnul lui Petru şi, după el, celor doisprezece.” În acest sens, Papa a afirmat apoi că „acolo unde Sfânta Scriptură este separată de vocea vie a Bisericii, ea cade pradă disputelor dintre experţi.”
„Această autoritate de a învăţa în sperie pe mulţi oameni, din interiorul şi din exteriorul Bisericii. Ei se întreabă dacă aceasta nu ameninţă libertatea credinţei, dacă nu cumva este o prezumţie ce merge împotriva libertăţii de gândire. Nu este aşa. […] Papa nu este un suveran absolut, ale cărui gânduri şi dorinţe sunt legi. Chiar dimpotrivă, ministerul Papei este un garant al ascultării faţă de Cristos şi faţă de Cuvântul său. El nu trebuie să îşi proclame propriile idei, ci să se angajeze el şi Biserica, în ascultare faţă de Cuvântul lui Dumnezeu, împotriva tuturor încercărilor de potrivire a acestui Cuvânt sau de diluare a lui, şi împotriva tuturor formelor de oportunism.” Papa Benedict al XVI-lea a subliniat că aşa a făcut Papa Ioan Paul al II-lea „când, împotriva tuturor aparentelor încercări binevoitoare, împotriva interpretărilor eronate a libertăţii, el a subliniat fără echivoc inviolabilitatea fiinţei umane, inviolabilitatea vieţii umane de la concepţie până la moartea naturală. Libertatea de a ucide nu este libertate adevărată, ci tiranie care reduce fiinţele umane la sclavie.”
„Papa este conştient că este legat – în deciziile sale importante – de marea comunitate de credinţă a tuturor timpurilor, de interpretările care s-au dezvoltat de-a lungul pelerinajului Bisericii.” El are responsabilitatea de a se asigura că Cuvântul lui Dumnezeu „continuă să fie prezentat în măreţia lui şi să sune în puritatea sa, astfel ca să nu fie mutilat de schimbările constante ale obişnuinţelor.” La sfârşitul omiliei, Sfântul Părinte i-a asigurat pe romani: „Acum sunt Episcopul vostru. Vă mulţumesc mult pentru generozitatea voastră! Vă mulţumesc pentru bunătatea voastră! Vă mulţumesc pentru răbdarea voastră! Catolici cum suntem toţi, într-un fel suntem cu toţii şi romani.” După Liturghie, Papa a mers cu o maşină deschisă la Bazilica Santa Maria Maggiore, pentru a venera icoana „Salus Populi Romani” a Fecioarei Maria. Actul de venerare de către fiecare nou Papă este o tradiţie neîntreruptă de implorare de către poporul Romei a Maicii Mântuirii.
