WCC doreşte să îl sprijine pe Papa
23.04.2005, Geneva (Catholica) - Dorinţa Papei Benedict al XVI-lea de a promova unitatea creştinilor şi de a încuraja continuarea dialogului ecumenic va fi sprijinită de Consiliul Mondial al Bisericilor (WCC), a declarat secretarul general al acestui organism. Într-un interviu acordat pentru ZENIT, rev. Samuel Kobia (căsătorit, patru copii, ministru metodist), vorbeşte despre angajamentul exprimat de Papa. WCC reuneşte 347 de confesiuni şi comunităţi ecleziale din peste 100 de ţări, reprezentând aproximativ 400 milioane de creştini. Biserica Catolică nu este membră, dar menţine relaţii de colaborare cu WCC.
– Papa şi-a asumat ca „prim angajament” acţionarea în direcţia reconstruirii „unităţii depline şi vizibile a creştinilor”. Cred că v-a bucurat această veste.
– Sunt desigur bucuros că Papa Benedict al XVI-lea a pus în vârful agendei sale unitatea creştinilor, care este de fapt obiectivul final al mişcării ecumenice şi „raison d`ętre” al WCC. Dacă ar fi să fac o listă personală de aşteptări de la acest pontificat, în vârf ar fi speranţa reînnoirii angajamentului Bisericii Catolice Romane de deschidere ecumenică, asumat prin Conciliul Vatican II. Dacă Papa Benedict al XVI-lea doreşte să aprofundeze relaţiile şi colaborarea cu alte Biserici creştine, şi să exploreze noi căi ce ne pot aduce mai aproape de o comuniune perfectă, atunci el va găsi în WCC partenerul gata să meargă până unde doreşte el.
– Papa Benedict al XVI-lea este conştient de faptul că „sentimentele bune nu sunt suficiente”, ci este nevoie de „gesturi concrete”. Ce fel de gesturi concrete aţi aştepta de la Papa în domeniul ecumenismului?
– O recunoaştere categorică a faptului că între aşa numitele comunităţi ecleziale există Biserici care trebuie recunoscute astfel. Acesta ar fi un gest concret în direcţia pe care tocmai am menţionat-o, un gest care trebuie să meargă mână în mână cu recunoaşterea altor diferite realităţi ecleziastice locale. În cadrul comunităţii catolice există Biserici locale gata să facă paşi concreţi în teme precum căsătoriile mixte şi ospitalitatea euharistică. Ar fi binevenit dacă Papa ar permite şi încuraja Bisericile locale să avanseze ecumenic, conform propriilor lor realităţi. Un alt gest concret, la fel de important, ar fi disponibilitatea de a căuta împreună răspunsuri la cele mai arzătoare probleme ale timpurilor noastre, precum violenţa, nedreptatea, sărăcia, SIDA… Ultima în special reprezintă o tragedie umană atât de mare încât este indispensabil ca Bisericile să conlucreze pentru rezolvarea ei într-un mod moral.
– „Dialogul teologic este necesar, dar înainte de toate trebuie să fie o purificare a memorie”, a spus Papa. La ce credeţi că se referea?
– Evident că nu pot vorbi pentru dânsul, dar cred că vindecarea rănilor, care persistă în amintiri, a rănilor unui trecut marcat de condamnări reciproce şi de discreditare, este o condiţie esenţială pentru întâlnirea între fraţii şi surorile în Cristos. Aşa ceva este posibil doar dacă Bisericile se angajează într-un dialog real, în spirit de umilinţă şi convertire, într-un dialog al adevărului şi iubirii, care să ne permită să ne împărtăşim darurile pe care Domnul nostru Isus Cristos ni le-a încredinţat.
– Papa doreşte să promoveze contacte şi înţelegerea cu reprezentanţii diferitelor Biserici şi comunităţi ecleziale. V-aţi gândit să îl invitaţi la WCC?
– Prima mea vizită la Vatican, în funcţie de secretar-general al WCC, era deja programată pentru jumătatea acestui an. Sunt sigur că vizita se va concretiza şi aştept încrezător întâlnirea cu Papa. În ceea ce priveşte invitarea sa la sediul central al WCC din Geneva, doi dintre predecesorii săi ne-au vizitat: Papa Paul al VI-lea în 1969 şi Papa Ioan Paul al II-lea în 1984. De aceea, fără nici o îndoială noi vom fi gata să îl primim cu căldură atunci când va sosi momentul.
