Medicina trebuie să fie întotdeauna în slujba vieţii
12.11.2004, Vatican (Catholica) - Sfântul Părinte a primit astăzi 600 din participanţii la conferinţa internaţională despre medicina paliativă, eveniment organizat de Consiliul Pontifical pentru Pastorala Sănătăţii şi care se desfăşoară încă în Vatican. Papa le-a mulţumit pentru „angajamentul ştiinţific şi uman în favoarea celor care se află în suferinţă”.
„Medicina”, a spus Papa, „se pune întotdeauna în slujba vieţii. Chiar şi atunci când nu poate lupta cu o patologie gravă, îşi dedică puterile pentru a alina suferinţele. A munci cu pasiune pentru a-i ajuta pe pacienţi în fiecare situaţie, înseamnă a fi conştient de demnitatea inalienabilă a fiecărei fiinţe umane, chiar şi a celor ce se află în condiţia extremă de stare terminală.” Papa a mai arătat că credinţa poate să îl ajute pe cel în suferinţă să îi ajute pe alţii aflaţi în suferinţă. „De fapt există o relaţie proporţional directă între capacitatea de a suferi şi capacitatea de a-i ajuta pe cei care suferă.” Persoanele sensibile la durerea altora şi care îi ajută, „sunt mai dispuse, cu ajutorul lui Dumnezeu, să îşi accepte propria suferinţă”.
Sfântul Părinte a atins apoi tema eutanasiei, numind-o una dintre „dramele provocate de o etică ce caută să fixeze cine poate să trăiască şi cine poate să moară. […] Chiar şi atunci când este motivată de sentimente de compasiune, eutanasia, în loc să scoată persoana din suferinţă, o suprimă.” Papa a mai spus că atunci când este greşit înţeleasă, compasiunea „conduce la stingerea vieţii, pentru a alina durerea, răstălmăcind astfel statutul etic al ştiinţei medicale. […] Adevărata compasiune, dimpotrivă, promovează fiecare efort rezonabil în favoarea vindecării pacientului.” Este important să fim alături de pacienţi până la sfârşit, iubindu-i şi alinându-le durerile, acordând o atenţie specială pregătirii „sufletului [pacientului – n.n.] pentru întâlnirea cu Tatăl ceresc”.
O altă idee subliniată în discurs a fost aceea că administrarea paliativelor solicită un personal specializat. Administrarea „trebuie să fie proporţională cu intensitatea durerii, evitând orice formă de eutanasie”. În încheiere, Papa a spus că „ştiinţa şi tehnologia nu pot să dea un răspuns satisfăcător la întrebările fundamentale ale inimii omului. Doar credinţa poate răspunde la aceste întrebări. Biserica doreşte să îşi aducă propria contribuţie la însoţirea umană şi spirituală a bolnavilor.”
