Ierarhii greco-catolici la Senat
31.10.2004, Cluj-Napoca (Catholica) - Săptămâna trecută Ierarhii greco-catolici s-au aflat la Senat, unde s-au întâlnit cu Comisia Juridică de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Episcopii au susţinut acolo punctul de vedere al Bisericii Greco-Catolice privitor la ordonanţa guvernamentală 64/2004, care ar da acces la justiţie în problemele patrimoniale. Textul intervenţiei lor a fost transmis vineri într-o ediţie specială, abonaţilor Catholica.ro.
O.G. nr. 64/2004 „nu desfiinţează comisiile mixte de dialog, întrucât precizează explicit `în cazul în care reprezentanţii clericali ai celor două culte religioase nu ajung la un acord în cadrul comisiei mixte prevăzute la alin. 1, partea interesată are deschisă calea acţiunii în justiţie potrivit dreptului comun`. Prin urmare acesta nu face decât să dea o notă de constituţionalitate vechilor prevederi, care îngrădeau accesul în justiţie considerând ca unică instanţă competentă să hotărască în probleme patrimoniale această comisie constituită din reprezentanţii celor două părţi.” Prevederea anterioară, afirmă Episcopii, „s-a dovedit de cele mai multe ori imposibil de aplicat deoarece cele două părţi au interese contradictorii în cauză aflându-se chiar patrimoniul revendicat de ambele părţi. Aceasta este echivalent cu a pune părţile conflictuale într-o cauză civilă să-şi emită singure hotărârea judecătorească. De aceea am considerat şi considerăm cadrul comisiei de dialog o procedură prealabilă şi amiabilă, apelul la justiţie fiind o ultimă soluţie după ce dialogul a fost respins sau s-a dovedit fără rezultat. Această soluţie a fost exprimată explicit de BRU în cadrul celei de a VIII-a întâlniri a Comisiei mixte de dialog Ortodox – Greco-Catolic, ce a avut loc anul trecut la Baia-Mare.”
Ierarhii nu sunt însă total mulţumiţi de ordonanţa guvernamentală. „În opinia noastră, modificarea adusă prin O.G. 64/2004 nu rezolvă problema patrimonială a BRU. […] Considerăm că soluţia viabilă ar fi ca Statul, în baza principiului suveranităţii, să legifereze asupra problemei în discuţie şi să nu lase soluţionarea diferendelor patrimoniale la îndemâna unor comisii care, după cum se ştie, nu au reuşit să ajungă decât în puţine cazuri la un numitor comun (cfr. Anexa 02). Prin urmare considerăm că pe lângă modificarea D.L. 126/1990, pentru detensionarea situaţiei, s-ar impune adoptarea unei noi soluţii legislative, care să reglementeze situaţia acestor imobile, deoarece tot Statul, în 1948, a luat o serie de măsuri prin care s-a creat situaţia prezentă.” Legat de cunoscutele obiecţii ortodoxe, „canoniste”, Ierarhii afirmă: „Principiul `autonomiei bisericeşti` ce ar putea fi invocat, nu are un fundament juridic real, întrucât potrivit dispoziţiilor Art. 1 din Constituţie, România este un stat unitar în care toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii şi mai mult `nimeni nu e mai presus de lege` (art 16). Considerăm că un Drept Canonic reglementează doar problemele de credinţă şi interne ale cultului corespunzător şi nu diferendele patrimoniale între culte; ca urmare nu poate avea aplicabilitate asupra credincioşilor unui alt cult. În plus, Statul român, principalul vinovat de situaţia existentă, are obligaţia morală şi legală să repare abuzurile Statului antecesor, aceasta în virtutea obligaţiilor cuprinse în declaraţia nr. 40/34/1995 a ONU cu privire la victimele abuzului de putere, semnată şi de România, raportată la art. 20 din Constituţia României din 1991 [3]. La acestea se adaugă amendamentul nr. 9 formulat de Adunarea Generală a Consiliului Europei, odată cu intrarea României în acest organism european: `Adunarea face apel la Guvernul României să restituie bunurile bisericeşti`.”
La final, Ierarhii au formulat următoarele cereri: „1. Să fie restituie în natură Bisericile Catedrale din Oradea, Baia-Mare, co-Catedrala din Gherla, Biserica Vicarială din Bucureşti, Bisericile protopopiale şi mănăstiri simbol pentru existenţa triseculară a Bisericii Greco-Catolice din România. 2. În localităţile unde există două sau mai multe biserici, dintre care una fostă greco-catolică, şi există comunitate greco-catolică constituită, să fie restituită biserica. 3. În localităţile în care există o singură biserică, fostă greco-catolică, şi există comunitate greco-catolică constituită, să fie restituită biserica, urmând să se oficieze alternativ, până când Statul va sprijini construirea de noi lăcaşuri de cult.”
